pentru toţi

VIRUSUL GRIPAL A (H1N1): ce trebuie să ştim. ce trebuie să facem. unde ne informăm.

 
Ce reprezintă noul virus gripal A (H1N1)?

Este cunoscut faptul că virusul H1N1 afectează oamenii, cauzează îmbolnăviri similare cu obişnuita gripă sezonieră, în trecut fiind semnalate rare cazuri de infectare a omului cu virusul H1N1, parvenit de la porcine. Tipul specific al virusului H1N1, ce a cauzat recentele îmbolnăviri, este unul nou şi, în actuala situaţie, este evident că acesta poate infecta oamenii şi poate fi transmis de la o persoană la alta. Deşi face parte din virusul care ar putea proveni de la porcine, nu există dovezi că actuala răspîndire a infecţiei e cauzată anume de această sursă.

 
Cum se răspîndeşte virusul gripal A (H1N1)?

 Răspîndirea virusului gripal A (H1N1) este similară gripei sezoniere. Virusurile gripale se transmit de la o persoană la alta prin tuse sau strănut. Uneori, oamenii se infectează prin atingerea unor obiecte sau suprafeţe contaminate şi atingerea ulterioară a gurii sau a nasului.

Ce trebuie să fac ca să nu mă infectez cu virusul gripal A (H1N1)?

Înainte de toate şi cel mai important lucru, e să vă spălaţi cît mai des pe mîini. Menţineţi-vă starea bună de sănătate. Dormiţi suficient, faceţi exerciţii fizice, nu vă stresaţi, beţi multe lichide şi consumaţi alimente nutritive. Încercaţi să nu atingeţi suprafeţele care ar putea fi contaminate cu virusul gripal şi evitaţi contactele apropiate cu persoanele bolnave.

Ce reprezintă o pandemie de gripă?

Vorbim de pandemie de gripă cînd un virus nou de gripă umană apare şi se răspîndeşte rapid, afectînd populaţia unei ţări, a mai multor ţări sau continente sau a întregului glob, inclusiv din cauza lipsei imunităţii oamenilor faţă de un virus nou de gripă.

Putem fi afectaţi de o pandemie?

 

Tulpina virusului H1N1 reprezintă un virus nou, ce nu a fost observat anterior nici la oameni, nici la animale şi pare a fi mai contagios decît gripa sezonieră. Nimeni nu poate spune dacă situaţia actuală va evolua într-o pandemie severă. Indiferent de proporţiile problemei, fie că va fi vorba de o pandemie severă la nivel global sau de un sezon „prost” de gripă, este important să fim pregătiţi pentru cel mai rău. Ce putem face?

Fiţi pregătit pentru o eventuală pandemie. Faceţi rezerve de alimente pentru cazurile de urgenţă şi respectaţi regulile de igienă personală şi de prevenire a bolii – spălaţi-vă regulat pe mîini cu săpun, acoperiţi nasul şi gura cu batista, atunci cînd tuşiţi sau strănutaţi, nu scuipaţi în public. Astfel, veţi reduce riscul de infectare personală şi a familiei dvs. şi de transmitere a virusului.

 

Gripa sezonieră

Fiecare dintre noi se poate îmbolnăvi de gripa sezonieră. Gripa se transmite uşor de la o persoană la alta prin secreţiile nazale şi bucale ale persoanei infectate. Secreţiile pot trece uşor în nasul, gura sau ochii unei persoane care se află alături (la distanţă de mai puţin de 1 metru) sau indirect, de la o persoană care atinge suprafeţele pe care au căzut secreţiile şi care apoi îşi atinge nasul, gura sau ochii înainte de a se spăla pe mîini. Dacă ne aflăm în spaţii aglomerate, acest lucru sporeşte şansele unei astfel de transmiteri, ceea ce explică şi sporirea numărului de infecţii respiratorii pe parcursul lunilor de iarnă.

Gripa sezonieră poate duce la complicaţii şi chiar la deces. Majoritatea complicaţiilor se produc la persoanele cu vîrsta de peste 65 de ani şi la persoanele cu boli cronice, precum maladiile cardiovasculare sau diabet. Femeile însărcinate, sugarii şi copiii foarte mici, de asemenea, sînt supuşi unui risc sporit de complicaţii.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), anual, în întreaga lume, între 3 şi 5 milioane de oameni suferă de cazuri grave de gripă sezonieră, iar de la 250 la 500 de mii de persoane - decedează.

Gripa pandemică

În timpul unei pandemii, fiecare este supus riscului infectării, nu doar persoanele slăbite sau cele în vîrstă. Gripa pandemică se transmite de la om la om la fel de uşor şi rapid ca şi gripa sezonieră. Dar, spre deosebire de gripa sezonieră, oamenii nu vor avea imunitate faţă de acest virus nou, fapt ce va duce la infectarea mai multor persoane. În plus, este posibil ca pînă şi persoanele tinere şi sănătoase, care în mod normal nu suferă de complicaţii de la gripa sezonieră, să dezvolte complicaţii serioase şi chiar să decedeze în timpul pandemiei.

Oricum, este important de ştiut că majoritatea persoanelor care vor face o boală similară gripei în timpul pandemiei, se vor însănătoşi şi vor căpăta imunitate faţă de virusul nou.

 
CE TREBUIE SĂ ŞTIM DESPRE VIRUSURILE DE GRIPĂ UMANĂ?
 

o      Se răspîndesc prin secreţii infectate ale căilor respiratorii.

o      Secreţiile se transmit prin vorbire, scuipat, tuse, strănut.

o      Secreţiile se răspîndesc pe o rază de 1 metru de la persoana infectată, direct sau indirect prin intermediul mîinilor şi a suprafeţelor contaminate.

o      Virusurile pot trăi cîteva ore pe suprafeţele solide, stofe şi hîrtie.

o      Persoanele sănătoase se pot infecta prin atingerea mînerelor, barelor, tastaturilor, telefoanelor şi a altor obiecte infectate, atingîndu-şi ulterior gura, nasul sau ochii.

o      Uneori, virusurile se pot răspîndi prin aer.

o      O persoană infectată va răspîndi mai repede virusul dacă are febră şi tuse.

o      Este posibil ca o persoană infectată să răspîndească virusul cu o zi înainte de manifestarea unor semne ale bolii.

 

RĂCEALĂ SAU GRIPĂ?

 

În tabelul de mai jos sînt prezentate diferenţele dintre simptomele gripei şi cele ale unei răceli obişnuite.*

 

 

 

 

Simptome
Răceală
Gripă
Febră
Rar

De regulă; înaltă (38-39 °C; uneori mai înaltă, în special, în cazul copiilor mici); durează 3-4 zile

Dureri de cap
Rar
De regulă
Dureri generale
Puţin

De obicei; deseori severe

Oboseală, slăbiciuni
Uneori

De regulă; pot dura pînă la 3-4 săptămîni

Epuizare extremă
Niciodată

De obicei; în special la începutul bolii

Nas înfundat
De obicei
Uneori
Strănut
De regulă
Uneori
Dureri de gât
De obicei
Uneori
Disconfort în piept, tuse

Tuse uscată uşoară pînă la moderată

De obicei, poate deveni severă

 

* Institutul Naţional de Alergie şi Boli Infecţioase, Departamentul SUA pentru Sănătate şi Servicii Umane, septembrie 2005 (http://www.niaid.nih.gov/publications/cold/sick.pdf)

CUM PUTEM REDUCE RISCUL ÎMBOLNĂVIRII CU GRIPĂ?
 

Practicarea regulilor de igienă personală este una din cele mai efective strategii pe care o poate adopta o persoană pentru a reduce riscul îmbolnăvirii. Este important să:

o      Acoperiţi nasul şi gura cu batista sau mîneca, atunci cînd tuşiţi sau strănutaţi, dar nu cu mîna, întrucît atingerea ulterioară a diferitor suprafeţe, poate duce la răspîndirea virusului;

o      Folosiţi o batistă, de preferat de unică folosinţă, pentru a vă sufla nasul, pe care, după utilizare, o plasaţi într-o pungă de unică folosinţă;

o      După ce aţi tuşit sau strănutat sau aţi atins o suprafaţă ce ar putea fi contaminată de utilizatorul precedent, curăţaţi-vă mîinile, folosind şerveţele cu alcool. Dacă folosiţi o mască chirurgicală, înlăturaţi-o cu grijă după folosire şi spălaţi-vă pe mîini:

-          Spălaţi-vă pe mîini cu apă şi săpun (preferabil) sau folosiţi soluţii pentru mîini pe bază de alcool;

-          Cînd vă spălaţi pe mîini, spălaţi-vă cel puţin 20 secunde, asigurîndu-vă că toate suprafeţele mîinilor şi degetelor sînt curate.

o      Aveţi grijă de ce vă atingeţi şi evitaţi să veniţi în contact cu suprafeţele atinse de alte persoane (mînerele de la uşi, balustrade etc.);

o      Evitaţi să daţi mîna, să vă sărutaţi la salutare pentru a reduce transmiterea virusului;

o      Aveţi grijă la secreţiile respiratorii atunci cînd sînteţi în preajma altor persoane (de ex., tuse sau strănut);

o      Nu folosiţi în comun veselă şi pahare, alte ustensile. Spălaţi tacîmurile folosite de persoanele bolnave şi suprafeţele de care s-au atins cu apă caldă şi săpun sau cu dezinfectant.

o      Nu fumaţi. Fumatul facilitează contaminarea cu gripă şi sporeşte probabilitatea complicaţiilor grave.

 
CUM NE ÎNGRIJIM PERSONAL? CUM ÎNGRIJIM DE ALTE PERSOANE?

 

 
Personal

Lucrurile de mai jos sînt cîteva pe care le puteţi face personal, în scopul reducerii simptomelor de gripă. Desigur, dacă gripa pare a fi mai severă, trebuie de urgenţă să consultaţi un medic de familie.

o      Măsuraţi-vă temperatura. Dacă nu este mai mare de 38°C, probabil nu aveţi gripă.

o      Odihniţi-vă şi evitaţi definitiv exerciţiile fizice solicitante.

o      Evitaţi contactul cu alte persoane.

o      Staţi acasă.

o      Beţi multe lichide (un pahar de apă sau suc la fiecare oră).

o      Luaţi paracetamol pentru a scădea febra şi a uşura durerea. (Medicamentul nu distruge virusul, dar vă va face să vă simţiţi mai bine).

o      Faceţi gargare cu apă caldă pentru a uşura durerea de gît.

o      Folosiţi picături de nas din soluţii saline (sărate) pentru a uşura respiraţia.

o      Curăţaţi-vă nasul cu şerveţele de unică folosinţă, pe care le aruncaţi apoi la gunoi. După care, vă spălaţi pe mîini.

o      Nu fumaţi.

 
Alte persoane

În cazul gripei pandemice, majoritatea bolnavilor, din cauza aglomerării şi suprasolicitării instituţiilor medicale, vor rămîne acasă pe parcursul bolii, fiind îngrijiţi de membrii familiei sau de alte persoane. Oricine care locuieşte într-o casă (gospodărie) cu o persoană bolnavă de gripă, pe parcursul perioadei de incubaţie sau a bolii, este supus riscului infectării cu gripă. În acest caz, trebuie să limităm transmiterea gripei pandemice în casă şi în afara ei. Deşi există riscul transmiterii virusului, oamenii vor trebui să îngrijească unii de alţii, chiar dacă se îmbolnăvesc, respectînd indicaţiile medicului.

 
Îngrijirea pacienţilor cu gripă

o      În măsura posibilităţilor, separaţi persoana bolnavă de celelalte din casă (este indicat să amenajaţi o cameră separată). Pentru amenajare, aţi putea avea nevoie de aşternuturi suplimentare, inclusiv cearşafuri, prosoape, huse pentru saltea.

o      Gîndiţi-vă unde aţi putea face un izolator, separat de tot restul casei. Gîndiţi-vă şi cum veţi aerisi această cameră. Este important ca aerul din această încăpere să iasă direct afară.

o      Pentru a reduce riscul răspîndirii, doar îngrijitorii vor intra în camera persoanei bolnave, spălîndu-se întotdeauna bine pe mîini după ce vor ieşi din încăpere. Purtarea măştilor este utilă, dar nu este o metodă absolută de protecţie.

o      Pacienţii nu au voie să iasă din casă pe parcursul perioadei în care pot transmite infecţia (adică, 7 zile de la începutul simptomelor la adulţi sau pînă la 24-48 de ore de la încetarea simptomelor, perioadele pot fi şi mai mari). Atunci cînd e nevoie să iasă din casă (de exemplu, pentru asistenţă medicală), bolnavul trebuie să respecte eticheta tusei (să-şi acopere gura şi nasul cu batista atunci cînd tuşeşte şi strănută) şi să poarte o mască chirurgicală, dacă dispune de aceasta.

o      Cum se poartă masca: dacă v-aţi decis să purtaţi mască, puneţi-o peste nas, gură şi bărbie şi fixaţi-o cu panglicile sau bandele elastice disponibile. Ajustaţi fîşia metalică deasupra nasului pentru a vă asigura că masca vă vine bine, pentru a preveni crăpăturile. Atunci cînd înlăturaţi masca, atingeţi-vă doar de panglici. Puneţi atent masca într-o pungă de plastic şi legaţi bine punga înainte de a o arunca în lada de gunoi, preferabil cu capac. Ţineţi minte: măştile nu pot exclude posibilitatea infectării.

o      Persoanele/vizitatorii care nu au fost expuşi la gripa pandemică şi care nu sînt importanţi în procesul de îngrijire sau susţinere a pacientului, ar trebui să evite vizitele în perioada în care persoanele sînt activ bolnave (pot răspîndi boala).

o      În cazul în care vizitele la domiciliul unui bolnav de gripă pandemică sînt inevitabile, evitaţi contactele apropiate cu persoana bolnavă.

o      Persoanele care locuiesc într-o casă cu un bolnav de gripă pandemică, trebuie să limiteze contactul cu pacientul în măsura posibilităţilor; analizaţi posibilitatea desemnării unei singure persoane pentru îngrijiri medicale.

o      Membrii unei familii, unde există un bolnav de gripă, trebuie să fie atenţi la simptomele de gripă.

 

Măsurile de control ale infecţiei în casă

o      Toate persoanele din casă (gospodărie) trebuie să urmeze cu atenţie recomandările privind igiena mîinilor (spălatul pe mîini cu apă şi săpun sau utilizarea soluţiilor pentru mîini pe bază de alcool).

o      Deşi n-au fost efectuate studii care să confirme faptul că folosirea măştilor acasă ar reduce răspîndirea infecţiei, utilizarea acestora de către pacient şi/sau îngrijitor, pe parcursul interacţiunilor, ar putea fi de folos. Purtarea mănuşilor şi a halatelor nu este recomandată pentru cei care îngrijesc la domiciliu de o persoană bolnavă.

o      Vesela şi tacîmurile folosite trebuie spălate cu apă caldă şi săpun. Nu este nevoie de veselă separată pentru persoana bolnavă.

o      Rufele pot fi spălate în maşina de spălat obişnuită cu apă caldă sau rece şi detergent. Nu este necesar să separaţi rufele pacientului cu gripă de cele ale altor membri ai familiei. Pentru a evita infectarea, aveţi grijă ce faceţi cu rufele murdare (de ex. evitaţi să le „cuprindeţi”). Respectaţi spălatul pe mîini de fiecare dată cînd vă veţi ocupa de rufele murdare.

o      Şerveţelele folosite de pacientul bolnav vor fi puse într-o pungă de unică folosinţă şi aruncate la gunoi. Ar fi bine să aveţi o pungă pentru aceste scopuri chiar lîngă pat.

o      Curăţaţi şi dezinfectaţi în mod obişnuit suprafeţele din casă (cu lichide şi detergenţi de uz casnic).

 

Selecţie, traducere şi adaptare „Pandemic Flu: Influenza A (H1N1) Virus. Things to know. Things to do. Places to learn more”, publicaţie realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (ediţie revizuită în aprilie 2009)

Ilustraţii de Stuart Goldenberg. Toate drepturile rezervate.