Campania naţională de prevenire a gripei aviare

pentru medici

Virusul gripei aviare

Virusurile gripale ce infectează păsările se numesc virusurile gripale aviare. Numai virusurile gripale de tip A (toate subtipurile de virusuri gripale A) pot infecta păsările. Dar nu toate subtipurile de virusurile gripale A infectează oamenii şi păsările, între ele există diferenţe genetice substanţiale. O parte de păsări, în special cele sălbatice acvatice sînt gazde naturale a virusurilor de tip A.

Subtipurile virusurilor gripale aviare A sunt clasificaţi după antigenii de suprafaţă (hemaglutinină şi neuraminidază), în prezent sînt clasificate serologic 15 subtipuri în baza hemaglutininei (H1-H15) şi 9 subtipuri în baza neuraminidazei (N1-N9) - descrierea detaliată vedeţi la descrierea virusului gripal.

Virusurile gripei aviare se clasifică în baza caracteristicilor genetice a virusului şi severitatea maladiei provocate în populaţia de păsări în două forme de patogenitate:

• „slab patogene”, caracterizate prin forme uşoare uneori fără manifestări clinice a păsărilor infectate şi
• „înalt patogene”, asociate cu o mortalitate înaltă a păsărilor infectate (90-100%).

Virusul gripal de tip A este supus mai des modificărilor, legate în mod special de schimbările caracteristicilor antigenilor de suprafaţă: a hemaglutininei şi neuraminidazei. În baza acestor restructurări genetice şi a circulaţiei în populaţiile de păsări apar forme noi, cu alte caracteristici biologice şi antigenice, care ar putea să treacă bariera de specie şi să provoace forme clinice grave cu o letalitate înaltă.

În prezent, o importanţă majoră pentru sănătatea umană o au trei subtipuri a virusului gripal A: H5, H7 şi H9. O caracteristică scurtă a acestor subtipuri poate fi prezentată în felul următor:

Gripa A H5

• Potenţial există 9 subtipuri (teoretic poate fi combinat cu una din cele 9 neuraminidaze, de aceea, potenţial sînt 9 forme diferite a fiecărui subtip. Ex. H5N1, H5N2;
• Se definesc 2 forme de patogenitate: „slab patogene” şi „înalt patogene”;
• Infecţiile cu acest subtip de virus au fost descrise şi în populaţia umană, uneori cauzînd îmbolnăviri grave şi decese.

Gripa A H7

• Potenţial există 9 subtipuri;

• Se definesc 2 forme de patogenitate: „slab patogene” şi „înalt patogene”;
• Cazuri de infecţii cu acest subtip de virus în populaţia umană se întîlnesc rar, dar poate să fie înregistrate la persoanele care au contact direct cu păsările infectate; simptoamele includ conjunctivite şi/sau simptoame a cailor respiratorii superioare.

Gripa A H9

• Potenţial există 9 subtipuri diferite;
• Au fost documentate numai forme „slab patogene”;
• Cel puţin 3 cazuri de îmbolnăviri s-au înregistrat şi confirmat la oameni.

Cazuri confirmate de gripă aviară la oameni:

• H5N1, Hong Kong, 1997: Virusul gripal cu patogenitate înaltă A(H5N1). Pentru prima dată, boala respiratorie severă a fost identificată la 18 persoane, dintre care 6 au decedat. Infecţia la oameni a coincis cu infecţia la păsările domestice care a fost determinată de aceiaşi tulpină virală. Cercetările au arătat că contactul direct cu păsările domestice infectate a condiţionat infectarea oamenilor cu acest virus. Studiile efectuate la nivel genetic au stabilit că virusul a trecut bariera de specie infectînd direct oamenii.
• H9N2, China şi Hong Kong, 1999: Virusul gripal slab patogen A(H9N2). Au fost confirmate două cazul de gripa aviară la copii. Au fost cazuri uşoare de infecţie şi alte cazuri de infecţie n-au fost confirmate. Sursa şi modul de transmitere n-au fost determinate, dar ca sursă de infecţie s-a presupus - păsările domestice, iar modul de transmitere – contact direct. Totodată, modul de transmitere interuman n-a fost exclus.
• H7N2, Virginia, SUA, 2002: S-a depistat la o persoană serologic pozitivă pentru H7N2. Persoana dată a călătorit în regiunea de producere avicolă Shenandoah Valley, unde a fost înregistrată în acea perioadă o epidemie de gripă H7N2 la păsările domestice.
• H5N1, China şi Hong Kong, 2003: Au fost confirmate două cazuri de gripa aviară (H5N1, înalt patogen) la membrii unei familii din Hong Kong care a călătorit în China. O persoană s-a însănătoşit, iar alta a murit. Pînă la ora actuală, nu au fost stabilite cauzele şi locul infectării. Un alt membru al familiei a murit din cauza unui sindrom respirator în China, dar n-a fost testat.
• H7N7, Olanda, 2003: A fost raportată o erupţie de gripă cu A(H7N7) la păsările domestice din cîteva ferme avicole. Mai tîrziu au fost raportate cazuri la porci şi la oameni. Au fost confirmate 83 de cazuri la oameni. Majoritatea cazurilor (79) au avut simptoame de conjunctivită şi 13 dintre ei au avut manifestări caracteristice infecţiei sezoniere gripale de grad mediu. Majoritatea cazurilor au rezultat din contactul direct cu păsările infectate. Doar trei persoane – membrii familiilor a doi fermieri avicoli s-au îmbolnăvit, neavînd contact direct cu păsările (posibila cale de transmitere de la om la om). Ei au avut o formă uşoară de boală. A fost înregistrat un singur caz de deces la un veterinar (57 de ani) care a vizitat una dintre fermele infectate şi care a dezvoltat un sindrom respirator acut sever cu complicaţiile asociate infecţiei cu H7N7. De atunci, nu au mai fost raportate infecţii cu H7N7 la oameni.
• H9N2, Hong Kong, 2003: a fost confirmată infecţia cu H9N2 la un copil, care a fost spitalizat, dar care s-a însănătoşit.
• H7N2, New York, 2003: În noiembrie 2003, un pacient a fost internat cu simptoame respiratorii grave. Testele de laborator preliminare au depistat o infecţie gripală cu subvarianta A(H1N1). Pacientul şi-a revenit. Testele finale au stabilit că pacientul a fost infectat cu virusul gripal aviar A (H7N2).
• H7N3, Canada, 2004: În februarie 2004 s-a raportat infecţie umană cu virus gripal aviar de patogenitate înaltă A(H7N3) la lucrătorii de la o fermă avicolă, unde s-a depistat o epizootie cu virus gripal aviar A(H7N3). Infecţia umană a fost asociată doar cu semne de conjunctivită.
• H5N1, 2004. Au fost semnalate multiple focare de gripă aviară în Thailanda şi Vietnam, cât şi în alte ţări din Asia pe parcursul anului 2004 şi în timpul anului 2005. În ianuarie 2004, a fost raportat pentru prima dată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii un focar de infecţie gripală la oameni cu varianta A (H5N1) în Asia.

În fiecare an sînt înregistrate cazuri de gripă aviară la oameni, numărul cumulativ al cazurilor confirmate de gripă aviară A/(H5N1) la oameni le veţi găsi pe pagina web a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: http://www.who.int/csr/disease/avian_influenza/country/cases_table_2008_09_10/en/index.html

OMS studiază şi analizează minuţios focarele de gripă aviară (în special provocate de virusul gripal aviar H5N1) din considerentele posibilităţii transmiterii interumane. Îngrijorările constau în riscul dobândirii capacităţii de infectare de la om la om, fără ca rezervorul animal să mai fie necesar. Selectarea unor mutanţi virali cu transmitere interumană ar putea genera rapid pandemii, în câteva zile, prin rearanjarea codului genetic sau lent, prin mutaţii gradate.