Campania naţională de prevenire a gripei aviare

pentru medici

Tratamentul

Tratamentul persoanelor bolnave cu gripa indeferent de forma clinică se va prescrie numai de medicul de familie sau medicul specialist (ORL, infecţionist).

În formele uşoare de gripă bolnavilor se prescrie tratament la domiciliu, supravegherea clinică a bolnavului cu gripă se va face permanent pentru a surprinde apariţia precoce a unor eventuale complicaţii.

În cazul apariţiei complicaţiilor uşoare, aşa ca sinuzita, otita catarală, laringita acută neobstruantă este necesară consultaţia medicului specialist ORL sau infecţionist, după caz. În urma examenului clinic şi paraclinic se va decide, dacă bolnavul trebuie internat în spital sau poate fi tratat la domiciliu sub supravegherea medicului de familie. În cazul tratamentului la domiciliu medicul specialist va recomanda o schemă de tratament.

Principalele componente ale tratamentului la domiciliu, în special în perioadele epidemice sînt:

1. Izolarea rapidă a bolnavilor cu gripă şi limitarea sau evitarea accesului la locul de muncă, în mijloacele de transport public, în locuri publice pentru a limita răspîndirea infecţiei.
2. Regim ”la pat” pînă la normalizarea temperaturii corpului - 2-3 zile.
3. Tratament simptomatic

   Febra
   În cazul gripei sezoniere, bolnavii cu febră nu necesită tratament cu antibiotice, el se administrează în cazul coinfecţiei (în caz dacă febra durează mai mult de 5-7 zile). Excepţie fac sugarii în vîrstă de pînă la 2 luni cu febră înaltă, lor li se recomandă administrarea primei doze de antibiotice şi spitalizarea urgentă.

   Antipiretice şi antialgice:

   • paracetamol, preparate combinate - Panadol, Coldrex ş.a.
   • adulţi: 500 mg de 3-4 ori/zi, p.o.
   • copii 7-12 ani: 250 mg de 2-4 ori/zi, p.o.
   • copii 3-7 ani: 250 mg de 1-2 ori/zi, p.o. sau supozitoare
   • copii 1-3 ani: 125 mg de 1-3 ori/zi, p.o. sau supozitoare
   • copii 6-12 luni: 60 mg de 2-3 ori/zi, p.o. sau supozitoare
   • acid acetil salicilic - aspirina (50 mg/kg/zi):
   • adulţi: 300-900 mg de 4-6 ori /zi, p.o.
   • copii mici (sub vîrsta de 5 ani) este contraindicată din cauza riscului apariţiei sindromului Reye
   • Derivaţi pirazolonici - analgina
   • adulţi: 500 mg de 2-3 ori/zi, p.o.; 1 g de 1-2 ori/zi, i.m.; 1 g de 2-3 ori/zi, supozitoare
   • copii 3-15 ani: 125-375 mg de 2-3ori/zi, p.o.
   • copii 1-15 ani: 300 mg 1-3 ori/zi, supozitoare.

   Metodele fizice de reducere a febrei
   În febra cu hiperemie a tegumentelor - copilul trebuie dezvelit, aerul răcorit, se aplică fricţiuni a corpului cu amestec de alcool de 50% oţet şi apă (1:1:1).
   În febra cu spasm vascular (tegumente palide şi reci) - copilul va fi încălzit cu termofoare calde, băi la picioare. Sînt indicate spasmoliticele – no-şpa, platifelina în doze corespunzătoare vîrstei.

   Rinoreea
   Se face dezobstrucţia nazală cu vasoconstructoare. Acest tratament trebuie să dureze maxim 5 zile din cauză că, se produce ischemia mucoasei fapt care favorizează suprainfecţia bacteriană. De asemenea, pot induce apariţia atrofiei mucoasei nazale. Preparate vasoconstructoare: naftizină (sanorin) 0,05% – de evitat utilizarea pentru copii mai mici de 3 ani; simpatomimetice asociate cu corticoizi (Bixtonim); sulfacil de natriu 25% sau protargol 1%.

   Tuse
   Cînd este uscată, se recomandă tratament antitusiv. Preparate antitusive: codeina, derivaţi de oxeladină – tusuprex. Expectorante: bromhexină, acetilcisteină. Se va evita la copii administrarea bromhexinei şi a preparatelor antitusive, doar în cazuri de tuse chinuitoare, uscată.
   Alte preparate:

   • Pertusin - în caz de tuse persistentă, tuse chinuitoare.
   • Tusuprex, bronholitin, glauvent - tuse uscată.
   • Libexin – tuse persistentă, algică.
   • Bromghexin – tuse umedă cu expectoraţie vîscoasă, greu eliminată.
   • Fitopreparate (amestecuri speciale cu rădăcini de altei, frunze podbal, salvie, măceş, decoct Radicis Althaeae, ceai din floare de tei, pătlagină, coacăză neagră ş.a.) – în tuse persistentă de lungă durată.
4. Inhalaţii alcaline. Copiilor mai mari de 2 ani în primele zile ale bolii le sunt indicate inhalaţii alcaline cu bicarbonat de natriu de 1-2%, infuzie din romaniţă, mentă sau salvie.
5. Vitamine. Rezistenţa organismului poate fi stimulată prin administrarea vitaminei C (doze mari), multivitamine.
6. Preparate antihistaminice. Copiilor predispuşi la stări alergice le sînt indicate preparate antihistaminice (taveghil, suprastină, zaditen ş.a.).
7. Alimentaţia. Se recomandă dietă hidro-lacto-zaharată pe toată perioada febrilă. Alimentaţie calorică, suficientă conform vîrstei, bogată în vitamine. Sugarii trebuie să fie alăptaţi la sîn cît mai frecvent pe perioada acută a bolii.
   Aport sporit de lichide în corespundere cu vîrsta şi toleranţa. Bătrînii trebuie să fie hidrataţi corespunzător pierderilor de lichide, pentru că ei sînt expuşi riscului deshidratării şi insuficienţei renale funcţionale.
   Respectarea igienei cavităţii bucale prin gargarisme cu ceai de muşeţel sau alte antiseptice.
8. Tratament specific. Actual, pentru tratamentul specific contemporan se utilizează două categorii de preparate antivirale:
   • inhibitorii neuraminidazei - Oseltamivir (Tamiflu), Zanamivir (Relenza), şi
   • inhibitorii M2 - amantadină şi rimantadină.

Perioada optimă de administrare este în primele 48 de ore de la debut. Tratamentul este indicat bolnavilor cu o evoluţie severă sau cu risc de complicaţii.

Inhibitorii neuraminidazei blochează pătrunderea virusului în celulele sănătoase, împiedică ieşirea/desprinderea virusurilor noi multiplicaţi din celula gazdă, micşorînd transmiterea şi răspîndirea virusului în organism, scade rezistenţa virusurilor la factorii de barieră a mucusului căilor respiratorii. De asemenea, aceste preparate inhibă producerea de citokine (Il -1 şi TNF), blochează dezvoltarea reacţiilor inflamatorii locale şi scad formele de manifestare a gripei (febra, mialgiile, artralgiile, inapetenţa).

Oseltamivir
Adulţi - 75 mg de două ori pe zi timp de 5 zile. În cazuri severe – sînt rezonabile doze mai mari (150 mg /2 ori pe zi la adulţi) şi o durată de tratament de 7-10 zile.

Zanamivir
Adulţi - doza recomandată este de două inhalaţii (2x5 mg) de două ori pe zi, timp de cinci zile. Se administrează numai pe cale orală, spre tractul respirator, prin intermediul dispozitivului Diskaler.

Inhibitorii M2 Amantadina şi rimantadina inhibă primele etape ale replicării virale. Acţionînd asupra canalului protonic transmembranar al proteinei M2 din anvelopa virusului gripal A (nu şi B!), aceste antivirale blochează pătrunderea, decapsidarea şi asamblarea particulelor virale. Eficacitatea acestor preparate este de70-90%, cu mari variaţii în funcţie de variantele circulante.
Ambele medicamente au efecte adverse neurologice şi gastrointestinale, mai frecvent întîlnite după amantadină (14%), comparativ cu rimantadina (6%). Efectele adverse apar mai des la vîrstnici, în cazul tratamentului preventiv de lungă durată şi la pacienţii cu insuficienţă renală. Pot apărea: vertij, insomnie, anxietate, scăderea capacităţii de concentrare şi mai rar delir, halucinaţii sau convulsii. Din considerentele efectelor adverse aceste preparate nu sînt acceptate pentru utilizarea clinică.

În scop curativ, dozele pentru amantadina şi rimantadina sînt: pentru adulţi - 200 mg/zi. Durata tratamentului – nu mai mult de 5 zile pentru a evita apariţia formelor virale rezistente.

Imunoglobulina antigripală este indicată copiilor pînă la 2 ani – 1,5 ml; 2-7 ani – 3 ml; 7 ani şi adulţilor – 4,5-6 ml pe zi. În formele hipertoxice doza se repetă peste 12 ore.

Interferon leucocitar - se indică indiferent de gravitatea bolii: intranazal – 3-5 picături de 4 ori pe zi - 5-7 zile. Copiilor predispuşi la viroze le sunt indicate picături nazale de timogen.