Capitole
DATE GENERALE DESPRE GRIPA
- Etimologie
- Tipurile de virusuri
- Structura antigenică a virusurilor gripale
- Multiplicarea virală
- Sistemul internaţional de codare a virusurilor gripale
GRIPA SEZONIERĂ
GRIPA AVIARĂ
- Virusul gripei aviare
- Căile de transmitere a gripei aviare la om
- Tabloul clinic şi de laborator a gripei aviare la oameni
- Metodele de identificare a cazurilor de boală. Definiţiile de caz conform OMS
- Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de laborator
- Metode virusologice şi serologice de diagnostic
- Măsurile de precauţie pentru lucrătorii medicali. Echipamentul personal de protecţie.
- Măsurile de protecţie pentru persoanele expuse
- Managementul cazului de boală. Tratamentul
- Profilaxia
pentru medici
Tabloul clinic şi de laborator a gripei aviare la oameni
Tabloul clinic raportat a gripei aviare la oameni este foarte variat, începând de la simptoamele infecţiei oculare (conjunctivitele), la simptoamele gripale (ex. febră, tuse, dureri musculare şi în gât) până la maladiile respiratorii severe (ex. pneumonie) câteodată sunt acompaniate de greaţă, vomă, diaree şi schimbări neurologice. Tabloul clinic variază în funcţie de subtipul şi patogenitatea virusului gripal care a provocat boala.
Tabloul clinic al infecţiei gripale aviare A(H5N1) la oameni
Tabloul clinic al infecţiei gripale aviare A(H5N1) la oameni este bazat pe descrierea pacienţilor spitalizaţi. Nu este determinată frecvenţa formelor subclinice, cu evoluţie uşoară sau cu forme atipice (ex. encefalopatie, gastroenterită), dar astfel de forme există.
Perioada de incubaţie:
În mediu 2-4 zile, dar poate fi până la 8-17 zile, unii autori indică până la 21 zile.
Simptoamele iniţiale de boală:
- Temperatură înaltă, mai mare de 38 o C.
- Simptoame de infecţie respiratorie de tip gripal, în special cu afectarea tractului respirator inferior. Simptoame de afectare a tractului respirator superior (rinoreea, durerile în gât, coriza) au o frecvenţă mai mică.
- Diaree, vomă, dureri abdominale, hemoragii nazale şi gingivale – au fost raportate în câteva cazuri la debutul maladiei. Diareea apoasă, nehemoragică şi fără semne inflamatorii poate apărea cu o săptămână mai devreme decât simptomele respiratorii.
Sunt descrise două cazuri doar cu semne de diaree şi encefalopatie şi fără simptoame respiratorii. Pacienţii infectaţi cu virusul gripal aviar A(H5N1), spre deosebire de cei infectaţi cu subvarianta A/H7 fac foarte rar conjunctivită.
La copii, boala deseori decurge foarte grav. La simptoamele principale se poate asocia encefalita. În acest caz vor apărea vome, cefalee, pierderi de cunoştinţă.
Evoluţia clinică
Manifestările clinice ale afectării tractului respirator inferior apar mult mai devreme, decât la infecţiile cu virusuri gripale umane. Dispneea poate apărea, începând cu a 5 zi de la debutul bolii (limitele posibile 1-16 zile). Frecvent apare tahipneea, se determină respiraţie aspră, raluri crepitante inspiratorii. Este caracteristică tusea, mai frecvent umedă, cu spută şi uneori hemoragică. Practic, la toţi pacienţii se determină clinic pneumonia; schimbările radiografice includ: infiltrate difuze, multifocale sau fragmentale; inclusiv infiltrate interstiţiale, condensări segmentale sau lobulare. Schimbările radiografice sunt prezente în mediu la a 7 zi după apariţia febrei (limitele posibile 3-17 zile). Nu sunt specifice pleureziile. Datele microbiologice, care sunt limitate, indică că toate aceste procese se declanşează ca rezultat al pneumoniei virale primare şi nu a unei suprainfecţii bacteriene.Progresarea bolii este determinată de instalarea insuficienţei respiratorii şi al sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS). Media apariţiei ARDS constituie 6 zile (limitele posibile 4-13 zile).
Sunt afectate şi alte sisteme şi organe: insuficienţa sistemului renal, uneori afectarea sistemului cardiac cu dilatare cardiacă şi tahiaritmii supraventriculare.
Alte complicaţii: pneumonia de ventilaţie, hemoragii pulmonare, pneumotorax, pancitopenie. Sindromul Reye şi sepsisul, în lipsa bacteriemiei, nu sînt specifice.
Unele date de laborator caracteristice persoanelor infectate cu H5N1
În sângele periferic:
- Leucopenie;
- Limfopenie;
- Trombocitopenie de la uşoară la medie.
Date biochimice:
- Creşterea nesemnificativă sau moderată a aminotransferazelor;
- Creşterea nesemnificativă de creatinină.
Rezultate pozitive a investigaţiilor virusologice şi serologice. Spectrul de investigaţii virusologice şi serologice vezi la Metode virusologice şi serologice de diagnostic.
Letalitatea
Rata de mortalitate înregistrată la pacienţii internaţi cu infecţie gripală A(H5N1) este foarte înaltă. Moartea survine, în mediu, la a 9-10 zi de boală (limitele 6-30 zile). Majoritatea pacienţilor mor de insuficienţă respiratorie severă.
Spitalizarea
Toţi pacienţii cu gripa aviară se izolează şi se internează în spitale sau secţii de boli infecţioase dotate cu boxe speciale.
