Capitole
DATE GENERALE DESPRE GRIPA
- Etimologie
- Tipurile de virusuri
- Structura antigenică a virusurilor gripale
- Multiplicarea virală
- Sistemul internaţional de codare a virusurilor gripale
GRIPA SEZONIERĂ
GRIPA AVIARĂ
- Virusul gripei aviare
- Căile de transmitere a gripei aviare la om
- Tabloul clinic şi de laborator a gripei aviare la oameni
- Metodele de identificare a cazurilor de boală. Definiţiile de caz conform OMS
- Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de laborator
- Metode virusologice şi serologice de diagnostic
- Măsurile de precauţie pentru lucrătorii medicali. Echipamentul personal de protecţie.
- Măsurile de protecţie pentru persoanele expuse
- Managementul cazului de boală. Tratamentul
- Profilaxia
pentru medici
Sistemul internaţional de codare a virusurilor gripale
Nomenclatura virusurilor gripale foloseste un sistem international de codare. Aceasta indica: tipul virusului, gazda de origine (pentru tulpini animale ale tipului A), originea geografica, numarul tulpinii, anul izolarii, subtipul antigenic.
De exemplu: A/Bangkok/1/79(H3N2) este un virus de tip A, izolat in Bangkok in 1979; A/Beijing/32/92 (H3N2) — este un virus de tip A, izolat in Beijing in 1992.
Rezistenta la agenti fizici si chimici
Virusul gripal este rezistent la temperaturile joase si are o rezistenta redusa la temperaturile inalte. El i-si pierde infectivitatea la temperatura de + 56°С timp de 20-30 min, precum si la expunerea de radiatii ultrafiolete si gamma. Datorita invelisului bogat de lipide virusii sint inactivati de solventi organici, formol si β — propiolactona. Preparatele dezinfectante provoaca distrugerea imediata, in special preparatele cu clor.
Pentru a pastra infectivitatea virusului pentru perioade scurte de timp materialul pentru izolare se pastreaza la temperatura de +4°С, iar pentru perioade mari de timp el se conserveaza la temperaturi de -70 oC sau se liofilizeaza.
Tulpinile aviare, inclusiv virusul A(H5N1) sint mai rezistente la temperaturi inalte si la pH acid decit alti virusi gripali. Aceasta s-ar datora adaptarii virusului la gazda, deoarece temperatura corpului la pasari este mai mare decit la om si constitue +40 oC, iar la rate virusii gripali sint enterotropi, traversind segmentele superioare digestive cu pH scazut.
