Campania naţională de prevenire a gripei aviare

pentru medici

Profilaxia

Profilaxia gripei aviare include în sine măsuri nespecifice şi măsuri specifice de prevenire.

În măsurile nespecifice de prevenire se includ:

1. Toate măsurile îndreptate spre izvorul de infecţie: depistarea (epidemiologică, clinică şi de laborator), izolarea (formele uşoare la domiciliu, cele grave se spitalizează), declararea cazului şi informarea populaţiei despre măsurile faţă de căile de transmitere.
2. Toate măsurile îndreptate spre întreruperea căilor de transmitere:

• Respectarea procedeelor igienei respiratorii şi regulilor de igienă personală şi colectivă (aerisirea încăperilor, curăţenia lor, inclusiv respectarea etichetei tusei).
• Respectarea igienei mâinilor şi a igienei generale: toate persoanele care au contact direct cu păsările, ouăle, penele sau dejecţiile acestora, care manipulează şi transportă păsările trebuie să poarte îmbrăcăminte specială (halat/salopetă, cizme sau altă încălţăminte, la posibilitate mănuşi impermeabile) să se spele pe mâini cu apă şi săpun după finisarea lucrului.
• Protejarea căilor respiratorii (mască sau improvizaţie) în momentul desfăşurării unor activităţi care ar putea genera transmiterea sau răspândirea virusului (efectuarea curăţeniei, prepararea hranei pentru animale).
• Să nu atingă cadavrele de pasări. Cadavrele pasărilor trebuie să fie transportate conform recomandărilor serviciului veterinar.
• Prelucrarea adecvată a tacâmurilor şi ustensilelor care s-au utilizat la prepararea bucatelor din carne, ouă ş. a.
• Prepararea la temperaturi înalte a bucatelor din carne, ouă.
• Procurarea produselor din carne, ouă din locuri autorizate.

Profilaxia specifică a gripei cuprinde: vaccinarea şi chimioprofilaxia antigripală (se va atribui gripei sezoniere şi celei aviare).

Vezi şi măsurile specifice de protecţie a persoanelor expuse.

Vaccinarea antigripală

Principala metodă de profilaxie împotriva multor maladii transmisibile (inclusiv gripa) este imunizarea activă - vaccinarea. Dar o particularitate a vaccinurilor antigripale este faptul că acestea nu asigură o protecţie imună de durată; anticorpii care se formează atît după vaccinare, cît şi după infectare, au un caracter temporar (6-12 luni). Doar o cantitate mică dintre aceştia rămân în sânge dar, de regulă, aceasta este insuficientă pentru asigurarea protecţiei imune.

Datorită caracterului temporar al anticorpilor formaţi şi a variaţiei antigenice periodice a virusului gripal, pentru a se asigura o protecţie neîntreruptă (stare imună permanentă) vaccinarea trebuie repetată anual.

Indicaţiile vaccinării antigripale:

Vaccinarea este recomandată tuturor persoanelor cu vârsta de peste 6 luni. Există însă categorii cărora, din cauza stării de sănătate sau a altor condiţii, vaccinarea le este indicată cu prioritate.

I. Grupuri cu risc crescut a complicaţiilor postgripale:

• toate persoanele cu vârsta de peste 65 de ani;
• persoane cu boli cardiovasculare sau pulmonare cronice (insuficienţă cardiacă);
• persoane cu boli respiratorii cronice (astm bronşic, boli pulmonare obstructive cronice);
• persoane cu boli metabolice cronice (diabet);
• persoane cu imunosupresie datorată bolii sau tratamentului;
• pacienţii cu deficite imune congenitale sau dobândite (inclusiv infecţia HIV);
• copiii care necesită tratament cronic cu aspirină;
• femei gravide care în sezonul de gripă se va afla în/peste săptămîna a 14 de sarcină.

Vaccinul antigripal poate fi utilizat în timpul sarcinii deoarece conţinînd virus inactivat, nu are efect teratogen. La femeile gravide există un risc crescut al complicaţiilor, deoarece gripa poate duce la întreruperea prematură a sarcinii şi avort. Riscul de complicaţii creşte drastic (de 4 ori) în trimestrele 2 şi 3 de sarcină. Se recomandă vaccinarea antigripală a femeilor gravide care în sezonul de gripă se află în/peste săptămîna a 14-a de sarcină.

II. Persoanele în contact cu grupurile de risc sporit:

• personalul medical şi alte tipuri de personal din spitale şi policlinici, instituţii de îngrijire;
• membrii de familie ale bolnavilor din grupurile cu risc sporit;
• pentru a preveni îmbolnăvirile cu gripă a nou-născuţilor şi a copiilor în vârstă de pînă la 6 luni, este deosebit de importantă imunizarea adulţilor care se găsesc în contact cu aceştia.

III. Alte grupe de persoane pentru care este recomandată vaccinarea:

• populaţia adultă activă, pentru prevenirea absenteismului de la locul de muncă;
• orice persoană care doreşte să se protejeze de boală;
• copiii şi tinerii care frecventează instituţii de învăţământ (preşcolari, elevi, studenţi), riscul de îmbolnăvire fiind mai mare în colectivităţi;
• membrii colectivităţilor închise de copii şi bătrâni (creşe, case de copii sau bătrâni, secţii de boli cronice). Copiii pot fi vaccinaţi începând cu vîrsta de 6 luni;
• personalul medico-sanitar, din transporturi, turism, poliţie, armată, comerţ, servicii publice ş. a.

Folosirea diferitor tipuri de vaccin în funcţie de vârstă

* Din cauza reactogenicităţii crescute a vaccinurilor cu virus întreg inactivat şi virus atenuat, acestea nu sînt recomandate copiilor mici.
** Datorita imunogenicităţii înalte şi a frecvenţei scăzute a reacţiilor adverse, vaccinurile divizate şi cele subunitare se pot folosi pentru orice categorie de vârstă, începând de la 6 şi 18 luni respectiv.

Perioada optimă de administrare

Pentru Emisfera Nordică, perioada optimă pentru vaccinare antigripală este toamna, din luna septembrie până în noiembrie, din următoarele considerente:

1. În Emisfera Nordică, epidemiile de gripă au loc, de obicei, între lunile noiembrie şi martie.
2. Perioada de producere a anticorpilor este de 2-4 săptămâni de la vaccinare.
3. Concentraţia de anticorpi începe să scadă după 6 luni de la vaccinare.

Dacă din anumite motive vaccinarea nu a fost făcută la timp, aceasta se poate face şi după începerea epidemiei de gripă. Este larg răspândită părerea greşită că după începerea epidemiei vaccinarea este contraindicată. Acest lucru este valabil numai în cazul vaccinurilor antigripale cu virus atenuat. Vaccinurile cu virus inactivat pot fi administrate pe perioada epidemiei.

Chimioprofilaxia antigripală

Trebuie remarcat că acestea sînt eficiente numai în profilaxia gripei A. O parte dintre aceste medicamente au un număr mare de contraindicaţii şi reacţii adverse.

Profilaxia cu medicamente antivirale este indicată în următoarele cazuri:

• pentru pacienţii din grupele cu risc şi cei care vin în contact cu aceştia, care nu au fost vaccinaţi pînă la momentul declanşării epidemiei;
• pentru persoanele imunodeficitare care dau un răspuns imun insuficient la vaccinare;
• pentru persoanele din grupurile cu risc, alergici la ovalbumina;
• atunci cînd există pericolul pandemiei, iar vaccinul nu este disponibil (în acest caz este indicată administrarea de inhibitori ai neuraminidazei);
• în cazul în care tulpina vaccinului nu coincide cu cea epidemică;
• pentru controlul epidemiei în comunităţi închise (instituţii de îngrijire).

Cele mai recomandate preparate sunt - zanamivir şi oseltamivir. Aceste preparate inhibă neuraminidaza, nepermiţând multiplicarea virusului după infectarea celulei. Reacţiile adverse sînt minime.

DETALII:

http://www.fao.org/avianflu/en/clinical.html
http://www.influenzareport.com/ir/ai.htm