Campania naţională de prevenire a gripei aviare

pentru medici

Metodele de identificare a cazurilor de boală. Definiţiile de caz conform OMS

O posibilă infecţie gripală A(H5N1) poate fi considerată la pacienţii cu simptoame respiratorii acute severe în ţara sau teritoriul unde se înregistrează gripa aviară A(H5N1), în particular la pacienţii care au contact direct cu păsările domestice. Uneori, este foarte dificil de a determina cauza infecţiei respiratorii cu A(H5N1), deoarece erupţiile de gripă aviară la păsări, de cele mai multe ori, se determină doar după apariţia cazurilor de infecţie la oameni. Depistarea precoce a cazurilor de infecţie la oameni, este confundată deseori de nespecificitatea manifestărilor clinice iniţiale şi în mare parte de prevalenţa simptoamelor respiratorii similare cu multiple infecţii de altă geneză.

Pentru conduita clinică şi ierarhizarea efectuării măsurilor de control, fiecare zonă şi ţară va adapta definiţiile de caz, în corespundere cu evoluţia situaţiei epidemiologice prin virusul gripal A/H5 în teritoriu. În cazul apariţiei în circulaţie al virusului gripal înalt patogen în ţară, se vor adopta definiţii de caz mult mai senzitive, decât în perioada de absenţă a înregistrării a acestui virus în ţară.

Diagnosticul de infecţie cu virus gripal aviar A(H5N1) se stabileşte în baza datelor clinice, epidemiologice, epizootice şi de laborator (virusologice, serologice).

DEFINIŢIILE DE CAZ STABILITE DE CĂTRE OMS PENTRU INFECŢIILE UMANE CU VIRUSUL GRIPAL A(H5N1), 29 SEPTEMBRIE 2006

Raportarea promptă (rapidă) şi corectă a cazurilor de gripă aviară către OMS reprezintă fundamentul pentru monitorizarea cît a evoluţiei globale a acestei infecţii atît şi a riscului ce corespunde cu posibila evoluţie pandemică a virusului. În acest context OMS, a elaborat definiţii standardizate de caz pentru a facilita:

1. Raportarea şi clasificarea cazurilor de infecţii umane cu H5N1 de către autorităţile naţionale şi internaţionale de sănătate.
2. Standardizarea limbajului pentru scopurile de comunicare.
3. Comparabilitatea datelor peste timp şi zonele geografice.

Aplicarea definiţiilor de caz H5N1

1. Definiţiile de caz se aplică la fază curentă de alertă pandemică (în prezent ne aflam în faza 3 - există infecţii umane cu un nou subtip de infecţie, dar nu se transmite de la om la om sau cazurile de transmitere sunt foarte rare, după un contact apropiat) şi se pot schimba în funcţie de apariţia informaţiilor noi despre boală sau despre epidemiologia ei.
2. Autorităţile naţionale trebuie să notifice oficial numai cazurile probabile şi confirmate de H5N1 la OMS. Definiţiile de caz pentru persoanele în observaţie (în perioada de cercetare) şi cazurile suspecte au fost elaborate pentru a ajuta autorităţile naţionale în clasificarea şi monitorizarea cazurilor.
3. Definiţiile de caz nu au scopul să prezinte descripţia completă a maladiei la pacienţi, dar să standardizeze raportarea cazurilor.
4. În situaţiile clinice deciziile necesare privind tratamentul, îngrijirea sau triajul persoanelor care pot avea infecţia gripală A(H5N1) trebuie să fie bazate pe raţionamentul clinic şi argumentările epidemiologice, ci nu pe respectarea strictă a definiţiilor de caz. Necătând că majoritatea pacienţilor cu infecţia gripală A(H5N1) au febră şi mai puţin semne respiratorii, spectrul clinic este larg.

DEFINIŢIILE DE CAZ

Persoană în observaţie (person under investigation) este o persoană pe care autorităţile de sănătate publică au decis să o examineze, ca fiind posibil infectată cu H5N1.

Caz suspect de H5N1 (Suspected H5N1 case)
O persoană care prezintă afecţiuni acute inexplicabile ale tractului respirator inferior cu febră (>38°C) şi tuse, dispnee sau respiraţie dificilă
ŞI
Una sau mai multe din situaţiile de expunere care au avut loc cu 7 zile înaintea apariţiei simptomelor:

1. Contact apropiat (mai puţin de 1 metru distanţă) cu o persoană care este un caz suspect, probabil sau confirmat de infecţie H5N1 (de exemplu o persoană care este îngrijită, cu care se vorbeşte sau este atinsă).
2. Expus contactului cu păsările domestice sau sălbatice (de exemplu, mânuirea, tăierea, smulgerea penelor, tranşare, prepararea bucatelor pentru consum) sau cu excrementele lor sau cu mediile contaminate de excrementele lor în zonele în care au fost suspectate sau confirmate cazuri de infecţii H5N1 la animale sau oameni în ultima lună.
3. Consumul produselor de pasăre neprelucrate sau prelucrate termic insuficient în timpul preparării bucatelor în zonele unde au fost suspectate sau confirmate cazuri de infecţii H5N1 la animale sau oameni în ultima lună.
4. Contact apropiat cu un animal la care a fost confirmată infecţia cu H5N1 (de exemplu, pisica sau porcul).
5. Manipularea probelor prelevate de la oameni sau animale suspectate de infecţia gripală A (H5N1) în laborator sau altă instituţie.

Caz probabil H5N1 (probable H5N1 case), necesită de a fi notificat la OMS

Definiţia de probabilitate 1:
O persoana care întruneşte criteriile pentru caz suspect

şi

Una din următoarele criterii adiţionale:

1. infiltrate sau semne ale unei pneumonii acute pe radiografia toracică plus simptome de insuficienţă respiratorie (hipoxemie, tahipnee severă)

   SAU

2. rezultat pozitiv de laborator, ce confirmă infecţia cu virus gripal A, dar cu dovezi insuficiente pentru infecţia H5N1.

Definiţia de probabilitate 2:
O persoană decedată din cauza unei afecţiuni respiratorii acute inexplicabile, considerată epidemiologic legată în timp, spaţiu şi expunere cu un caz probabil sau confirmat de H5N1.

Caz confirmat H5N1 (confirmed H5N1 case), necesită de a fi notificat la OMS

O persoană care întruneşte criteriile pentru caz suspect sau caz probabil

şi

Unul din următoarele rezultate pozitive obţinute într-un laborator naţional, regional sau internaţional de gripă ale căror rezultatele testelor sunt acceptate de OMS ca confirmate ( http://www.who.int/csr/disease/avian_influenza/guidelines/labcriteria/en/index.html):

• Izolarea virusului H5N1;
• Rezultate pozitive la RT-PCR pentru H5 a testelor folosind două ţinte RT-PCR diferite, (de ex. oligonucleotide specifice pentru gripa A şi pentru hemaglutinina H5);
• Creşterea de patru ori sau mai mult a titrului de anticorpi neutralizanţi pentru H5N1 în baza testării a unei probe de ser din perioada acută (colectat la şapte zile sau mai devreme de la apariţia simptoamelor) şi a unei probe de ser din perioada de convalescenţă. Titrul convalescent a anticorpilor de neutralizare trebuie de asemenea să fie de 1:80 sau mai mare;
• Titru de anticorpi de microneutralizare pentru H5N1 de 1:80 sau mai mare într-o probă de ser colectat în ziua a 14-a sau mai târziu după instalarea simptomelor şi un rezultat pozitiv folosind un test serologic diferit, de exemplu, titrul inhibării hemaglutinării a celulelor roşii de cal e de 1:160 sau mai mare, sau rezultat pozitiv la H5 utilizând metoda immunoblot.