Capitole
DATE GENERALE DESPRE GRIPA
- Etimologie
- Tipurile de virusuri
- Structura antigenică a virusurilor gripale
- Multiplicarea virală
- Sistemul internaţional de codare a virusurilor gripale
GRIPA SEZONIERĂ
GRIPA AVIARĂ
- Virusul gripei aviare
- Căile de transmitere a gripei aviare la om
- Tabloul clinic şi de laborator a gripei aviare la oameni
- Metodele de identificare a cazurilor de boală. Definiţiile de caz conform OMS
- Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de laborator
- Metode virusologice şi serologice de diagnostic
- Măsurile de precauţie pentru lucrătorii medicali. Echipamentul personal de protecţie.
- Măsurile de protecţie pentru persoanele expuse
- Managementul cazului de boală. Tratamentul
- Profilaxia
pentru medici
Metode virusologice şi serologice de diagnostic
Identificarea de laborator a infecţiei virale a gripei aviare umane se recomandă de a fi efectuată prin următoarele metode: izolarea virusului pe culturi de celule, detectarea ARN-lui specific virusului influenza prin intermediul reacţiei de polimerizare în lanţ (RT-PCR) şi detectarea virusului prin metoda imunofluorescentă. De asemenea se utilizează şi metode imunoenzimatice şi serologice de diagnostic.
În ultimii ani au fost elaborate teste rapide de detectare “lîngă pacient”, care dau un rezultat în timp de pînă la 30 minute. Aceste teste sunt recomandate numai pentru a complimenta testele recomandate de identificare a virusului gripal aviar. Recommended laboratory tests to identify avian influenza A virus in specimens from humans.
(http://www.who.int/csr/disease/avian_influenza/guidelines/labtests/en/).
Izolarea viruşilor
Izolarea viruşilor gripali pe culturi celulare şi/sau ou embrionat de găină este considerat „standardul de aur” pentru stabilirea diagnosticului de „gripă”. Este o metodă costisitoare, necesită eforturi mari şi se face numai în laboratoare specializate. Această metodă poate oferi o informaţie specifică şi concludentă despre subtipul, tulpina, particularităţile morfologice ale virusului care circulă.
Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR)
Reacţia de polimerizare în lanţ (PCR) este o metodă de laborator utilizată în biologia moleculară pentru identificarea unui anumit fragment dintr-o moleculă de ARN viral. Prin metoda dată se detectează ARN-ul viruşilor gripali, atît a celor viabili, cît şi a celor neviabili şi este în general mai sensibilă decît cultura celulară. Rezultatele pot fi disponibile între 5-12 ore, fie din probe clinice sau culturi celulare infectate. Această metodă necesită laboratoare înalt specializate, cu spaţii separate, personal bine instruit şi calificat.
Metoda imunofluorescentă
Metoda imunofluorescentă indirectă sau directă este o metodă simplă şi rapidă de diagnostic. Prin metoda dată se poate detecta antigenul viral, utilizînd seruri imune ce conţin anticorpi monoclonali specifici, conjugaţi cu un colorant fluorescent. Este o metodă sensibilă de diagnostic şi poate fi folosită pe scara largă pentru decelarea infecţiilor cu viruşi gripali de tip A şi B, cît şi a subvariantelor A(H3N2), A(H1N1), A(H5N1). Ea este pozitivă în primele 3 zile de boală şi oferă un răspuns rapid, în maxim 4 ore. Sensibilitatea metodei în comparaţie cu metoda de izolare a viruşilor este între 70-100%, iar specificitatea e de 70-100%.
Metoda imunoenzimatică
Metoda imunoenzimatică se efectuează pentru nucleoproteina (NP) virusului gripal de tip A. Ca şi metoda imunofluorescentă este de uz curent în Republica Moldova, dar în comparaţie cu metoda imunofluorescentă este mai puţin sensibilă.
Metodele serologice de diagnostic
Metodele serologice de diagnostic disponibile pentru măsurarea anticorpilor specifici a virusului aviar de tip A includ: testul sau reacţia de hemaglutinoinhibare, reacţia imunoenzimatică şi de neutralizare virală. În prezent, este recomandată reacţia de microneutralizare pentru măsurarea titrului de anticorpi în cazul virusului gripal A înalt patogen.
Testele serologice nu sînt utile în decizia clinică, dar pot susţine retrospectiv diagnosticul de laborator în cazul folosirii metodelor de imunofluorescenţă, PCR. Testele de rutină serologice necesită seruri perechi recoltate la un interval de cel puţin 10 zile şi se studiază titrul de anticorpi în dinamică. Atunci, când se înregistrează o creştere de 4 ori a titrului de anticorpi între cele 2 prelevări, reacţia este pozitivă.












