Campania naţională de prevenire a gripei aviare

pentru medici

Măsurile de protecţie pentru persoanele expuse

• Recomandările respective sunt prevăzute pentru persoanele care activează într-un focar de gripă aviară la păsările domestice sau într-un focar cu cazuri umane de infecţie cu virus gripal aviar H5N1, în special pentru:

  • angajaţii fermelor avicole (ferme private, de stat, gospodării individuale);
  • angajaţii serviciului veterinar de stat;
  • persoanele care participă la curăţarea şi dezinfectarea încăperilor contaminate;
  • angajaţii serviciului medical din zona de carantină;
  • membrii echipei de intervenţie rapidă;
  • persoanele care participă la supravegherea zonei de carantină (poliţia, armata, ş. a.);
  • membrii familiilor în gospodăria cărora s-au depistat păsări moarte sau bolnave ş. a.

  Măsurile de protecţie sunt divizate în măsuri nespecifice şi măsuri specifice de protecţie.

• Măsurile nespecifice de protecţie sanitară a persoanelor expuse includ:

  • Respectarea procedeelor igienei respiratorii şi regulilor de igienă personală şi colectivă (inclusiv respectarea etichetei tusei).
  • Respectarea igienei mâinilor: toate persoanele care au fost în contact direct cu păsările sau dejecţiile acestora trebuie să-şi spele mâinile cu apă şi săpun, iar persoanele care manipulează şi transportă păsările să-şi dezinfecteze mâinile cu soluţii în bază de alcool după finisarea lucrului.
  • Protejarea căilor respiratorii (mască sau improvizaţie) în momentul desfăşurării unor activităţi care ar putea genera transmiterea sau răspândirea virusului (efectuarea curăţeniei, prepararea hranei pentru restul animalelor).
  • Să nu atingă cadavrele de pasări, ouăle, penele decât cu mănuşi de protecţie etanşe şi rezistente la agresiuni mecanice. Cadavrele pasărilor trebuie să fie transportate conform recomandărilor serviciului veterinar.
    
    Măsuri pentru angajaţii fermelor avicole (manipulatori, sacrificatori, transportatori):
  • Angajatorul trebuie să stabilească lista angajaţilor cu permis sa intre în ferme;
  • Angajaţii trebuie să fie instruiţi cu privire la măsurile de protecţie (igienă), utilizarea şi îndepărtarea corectă a echipamentului personal de protecţie (EPP), detectarea bolii la păsări şi manifestările clinice a gripei aviare la om;
  • Trebuie create condiţii pentru dezbrăcarea EPP, curăţarea şi dezinfecţia echipamentului reutilizabil prin proceduri standarde de dezinfecţie.
  • Pentru persoanele care asigura transportarea păsărilor trebuie să fie asigurate condiţiile necesare pentru spălarea mâinilor cu apă şi săpun înaintea meselor, pauzelor şi la sfârşitul zilei de muncă.

• Tot personalul care activează în focare trebuie să fie asigurat cu echipament individual de protecţie (EPP) care constă din:

  1. Mască-respiratoare (minim FFP2). Respiratoarele se vor utiliza în timpul activităţilor legate de generarea de aerosoli, praf sau vapori. Vor fi utilizate respiratoare de tip N-95, N-99 sau N-100, ajustate la mărimile individuale. În lipsa lor, se pot utiliza măşti simple sau alte dispozitive de acoperire a gurii şi nasului.
  2. Ochelari de protecţie, vizoare sau cască. Ochelarii vor fi utilizaţi în timpul activităţilor legate de folosirea aerosolilor şi în timpul activităţilor când persoana care activează se află la o distanţă mai mică de 1 metru de la sursa de infecţie pentru prevenirea pătrunderii virusului pe conjunctiva oculară.
  3. Mănuşi impermeabile care pot fi tratate cu alcool sau mănuşi grele de cauciuc care pot fi dezinfectate şi reîntrebuinţate. Mănuşile se vor utiliza pe tot parcursul activităţilor. Se vor schimba mănuşile rapid după utilizare, înainte de atingere cu suprafeţe necontaminate. Vor fi scoase şi schimbate în caz de accidentare, tăiere, rupere a lor. Pentru a evita apariţia dermatitei cauzată de transpiraţia pielii în timpul utilizării îndelungate a mănuşilor se poate utiliza o mănuşă de bumbac subţire direct pe mănă şi apoi mănuşa de protecţie.
  4. Îmbrăcăminte de protecţie (salopetă de lucru / halat de lucru cu agenţi infecţioşi înalt patogeni / halat de unică folosinţă), şort impermeabil.
  5. Încălţăminte de protecţie de cauciuc sau poliuretan. Cizmele trebuie să fie etanşe şi lavabile.

  Este necesar ca echipamentul personal de protecţie să fie scos, respectând următoarea consecutivitate:

  • scoaterea cizmelor,
  • scoaterea mănuşilor,
  • scoaterea salopetei/halatului,
  • spălarea mâinilor/decontaminarea lor (sol. alcool etilic),
  • scoaterea ochelarilor/vizoarelor,
  • scoaterea măştii/respiratorului,
  • spălarea pe mâini/decontaminarea lor (sol. alcool etilic).

• Măsurile specifice de protecţie a persoanelor expuse includ: vaccinarea antigripală şi profilaxia antivirală.

  Vaccinarea se face cu vaccin gripal recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru sezonul curent şi înregistrat în Republica Moldova.

  Imunitatea postvaccinală apare peste 2 săptămâni după vaccinarea cu vaccin gripal interpandemic. Acesta nu asigură protecţia faţă virusul A/H5N1 şi nici faţă de virusul pandemic, dar va evita apariţia infecţiei simultane - gripa umană şi gripa aviară. Din aceste considerente accentul e necesar de pus pe regulile de igienă şi stabilirea măsurilor „barieră”.

  Lista persoanelor care vor fi vaccinate va fi întocmită de autorităţile medicale locale, reieşind din situaţia epidemiologică curentă şi riscurile individuale de expunere la sursa de infecţie.

  Se recomandă vaccinarea cât mai curând posibil cu vaccin gripal curent a următoarelor categorii de persoane:

  1. personalului de la fermele avicole (ferme private, de stat, gospodării individuale);
  2. personalului serviciului veterinar de stat;
  3. personalului implicat în activităţi de curăţare şi dezinfecţie a încăperilor contaminate;
  4. personalului medical din zona de carantină;
  5. membrilor echipei de intervenţie rapidă;
  6. persoanelor care participă la supravegherea zonei de carantină (poliţia, armata, ş. a.);
  7. membrilor de familie în gospodăria cărora s-au depistat păsări moarte sau bolnave.

  Profilaxia antivirală post-expunere se efectuează cu preparate antivirale şi se administrează categoriilor de risc stabilite de OMS. Lista persoanelor care necesită medicaţie antivirală va fi elaborată de autorităţile medicale locale, reieşind din situaţia epidemiologică curentă şi riscurile individuale de expunere la sursa de infecţie. Administrarea preparatelor antivirale va fi efectuată doar de personalul medical şi sub supraveghere medicală autorizată.

  Din cauza nivelului înalt de rezistenţă faţă de amantadină şi remantatină se recomandă utilizarea preparatelor antivirale care inhibă neuraminidaza.

  Conform criteriilor stabilite de OMS sunt trei grupuri de risc: cu risc înalt de expunere, cu risc moderat şi cu risc redus de expunere.

  În grupul cu risc înalt de expuneresînt incluse persoanele din casa sau din familia unui pacient, confirmat sau suspectat de H5N1 din cauza unei expuneri potenţiale la o sursă comună din mediu sau păsări.

  Persoanele din acest grup (inclusiv gravidele), vor administra oseltamivirul ca profilaxie în mod continuu timp de 7-10 după ultima expunere; ca o alternativa poate fi folosit zanamivirul, care va fi administrat în acelaşi mod.

• În grupul cu risc moderat de expunere este inclus:

  • personalul care au contact cu animalele bolnave sau sunt implicaţi în decontaminarea mediilor afectate, în cazul cînd echipamentul de protecţie personală nu este folosit corect;
  • indivizii neprotejaţi şi cu expunere directă la animale şi/sau la păsările bolnave sau moarte infectate cu virusul H5N1;
  • personalul medical care are contact direct cu pacienţi la care a fost confirmată infecţia cu H5N1 sau care sunt suspectaţi. În special personalul care efectuează intubaţia, aspiraţia traheală, sau administrează medicamente prin nebulaizere, realizează recoltarea, transportarea, stocarea probelor într-un mod necorespunzător - fără sau cu echipament individual de protecţie incomplet, plasarea probelor în containere deteriorate ş. a. Acest grup include de asemenea şi personalul de laborator care ar putea avea o expunere neprotejată la probe care conţin virus.

  Persoanele din acest grup (inclusiv gravidele), este o recomandare obţională de a administra oseltamivirul ca profilaxie în mod continuu timp de 7-10 după ultima expunere. Ca o alternativa poate fi folosit zanamivirul, care va fi administrat în acelaşi mod.

• În grupul cu risc scăzut de expunere este inclus:

  • personalul medical care nu are contact apropiat (distanţa mai mare de 1 m) cu pacienţii la care a fost confirmată infecţia cu H5N1 sau care sunt suspectaţi şi nu are contact direct cu materialul infecţios de la aceşti pacienţi;
  • personalul medical care a folosit echipamentul de protecţie personală în timpul expunerii la pacienţii cu infecţia H5N1 în mod corespunzător;
  • personalul implicat în sacrificarea animalelor neinfectate sau posibil neinfectate, ca o măsură de control;
  • personalul implicat în manipularea animalelor bolnave sau în decontaminarea mediilor afectate, care a folosit echipamentul de protecţie personală în mod corespunzător.

  Pentru acest grup nu se recomandă administrarea de oseltamivir sau zanamivir în scop chimeoprofilactic, iar femeilor gravide ce se includ în acest grup nu trebuie să li se administreze astfel de preparate.

Profilaxia cu oseltamivir sau zanamivir nu exclude efectuarea celorlalte măsuri de protecţie individuală.