Capitole
DATE GENERALE DESPRE GRIPA
- Etimologie
- Tipurile de virusuri
- Structura antigenică a virusurilor gripale
- Multiplicarea virală
- Sistemul internaţional de codare a virusurilor gripale
GRIPA SEZONIERĂ
GRIPA AVIARĂ
- Virusul gripei aviare
- Căile de transmitere a gripei aviare la om
- Tabloul clinic şi de laborator a gripei aviare la oameni
- Metodele de identificare a cazurilor de boală. Definiţiile de caz conform OMS
- Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de laborator
- Metode virusologice şi serologice de diagnostic
- Măsurile de precauţie pentru lucrătorii medicali. Echipamentul personal de protecţie.
- Măsurile de protecţie pentru persoanele expuse
- Managementul cazului de boală. Tratamentul
- Profilaxia
pentru medici
GRIPA SEZONIERĂ
CALEA DE TRANSMITERE
Calea de transmitere – aerogenă.
Prin tuse, strănut, vorbit, din rinofaringele bolnavului sau al purtătorului de virus sînt eliberate particule de secreţii / salivă (picături Pflugge) cu microfloră patogenă, inclusiv virusul gripal. Pe o perioadă scurtă de timp în jurul bolnavului se creează o zonă contaminată cu concentraţii enorme de particule de aerosoli. Numărul particulelor eliminate este în funcţie de puterea şi frecvenţa actelor fiziologice de tuse, strănut, vorbire.
| Acte fiziologice | Cantitatea particulelor (mii) |
|---|---|
Tuse, intensitate moderată |
100 - 800 |
Strănut, moderat cu gura închisă |
10 - 15 |
Strănut puternic cu gura deschisă |
10 - 50 |
Acoperirea gurii la strănut şi tuse, micşorează eliberarea particulelor de aerosoli de 10-70 ori.
Calea indirectă de transmitere - prin obiecte contaminate recent cu secreţii respiratorii. Transmiterea pe această cale se întîlneşte mai rar, datorită rezistenţei mici a virusului în mediu ambiant.
Poarta de intrare: mucoasa căilor respiratorii superioare.
