Capitole
DATE GENERALE DESPRE GRIPA
- Etimologie
- Tipurile de virusuri
- Structura antigenică a virusurilor gripale
- Multiplicarea virală
- Sistemul internaţional de codare a virusurilor gripale
GRIPA SEZONIERĂ
GRIPA AVIARĂ
- Virusul gripei aviare
- Căile de transmitere a gripei aviare la om
- Tabloul clinic şi de laborator a gripei aviare la oameni
- Metodele de identificare a cazurilor de boală. Definiţiile de caz conform OMS
- Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de laborator
- Metode virusologice şi serologice de diagnostic
- Măsurile de precauţie pentru lucrătorii medicali. Echipamentul personal de protecţie.
- Măsurile de protecţie pentru persoanele expuse
- Managementul cazului de boală. Tratamentul
- Profilaxia
pentru medici
Etimologie
Cuvîntul influenza (gripă) a provenit din limba Italiană şi se referea la factorul cauzal de boală; iniţial, aceasta a fost pus pe seama influenţei astrologice nefavorabile. Schimbările în gîndirea medicală a condus la modificarea denumirii în influenza del freddo, ce înseamnă influenţa frigului. Termenii arh.aici pentru gripă (influenza) sînt: guturai epidemic; gripă (în franceză grippe), boală de transpiraţie şi febră spaniolă (în particular, în perioada pandemiei de gripă din 1918).
Familia Orthomyxoviridae (orthos din greacă – drepţi şi myxa din greacă - mucus). Această familie reuneşte următoarele caracteristici structurale: forma sferică a virusului, cu diametrul de 80-120 nm, genom ARN m.c. (monocatenar) de sens negativ, divizat în mai multe segmente ce codifică proteine virale, cu etape de transcriere nucleară în cursul multiplicării şi ieşire din celulă prin înmugurire. Divizarea în genuri şi tipuri s-a făcut reieşind din diferenţele antigenice între NP (nucleoproteină) şi proteina M, iar în subtipuri s-a făcut corespunzător caracterelor glicoproteinelor de membrană hemaglutinină (HA) şi neuraminidază (N).
