Capitole
DATE GENERALE DESPRE GRIPA
- Etimologie
- Tipurile de virusuri
- Structura antigenică a virusurilor gripale
- Multiplicarea virală
- Sistemul internaţional de codare a virusurilor gripale
GRIPA SEZONIERĂ
GRIPA AVIARĂ
- Virusul gripei aviare
- Căile de transmitere a gripei aviare la om
- Tabloul clinic şi de laborator a gripei aviare la oameni
- Metodele de identificare a cazurilor de boală. Definiţiile de caz conform OMS
- Prelevarea, conservarea şi transportarea probelor de laborator
- Metode virusologice şi serologice de diagnostic
- Măsurile de precauţie pentru lucrătorii medicali. Echipamentul personal de protecţie.
- Măsurile de protecţie pentru persoanele expuse
- Managementul cazului de boală. Tratamentul
- Profilaxia
pentru medici
Căile de transmitere a gripei aviare la om
Virusurile de tip A ai gripei au infectat diverse animale, inclusiv raţe, găini, porci, balene, cai şi foci. Totodată, anumite subtipuri ale virusului de tip A sunt specifice pentru anumite specii, excepţie sunt păsările, care sunt gazde pentru toate subtipurile cunoscute a gripei de tip A. Subtipurile care au cauzat epidemii şi pandemii în populaţia umană în trecut sau în curent sunt: H3N2, H2N2, H1N1 şi H1N2. Subtipurile H1N1 şi H3N3 de asemenea au cauzat focare de infecţii la porcine, iar H7N7 şi H3N8 - la cai.
Gripa aviară poate fi transmisă la oameni prin următoarele căi:
- Direct de la păsări infectate;
- Medii contaminate cu virusul gripei aviare;
- Prin intermediul gazdei intermediare, de exemplu, porcul.
-
Transmiterea de la păsări la om al virusului gripal aviar (în baza virusului gripal A H5N1).
Contactul direct cu păsările bolnave e considerat drept o cale principală de transmitere a maladiei la om. Astfel, contactul direct cu păsările în timpul îngrijirii lor, jocul cu ele în particular, în cazul în care boala trece asimptomatic (ex. la raţe), de asemenea, în timpul prelucrării, preparării, precum şi în cazul consumului produselor de pasăre prelucrate termic insuficient reprezintă pentru om riscuri majore de îmbolnăvire.
-
Transmiterea infecţiei prin intermediul mediilor contaminate (în baza virusului gripal A H5N1).
Din considerentele rezistenţei virusului gripal la factorii de mediu, în special la temperaturile joase (vezi mai jos), teoretic este posibilă transmiterea virusului prin intermediul mediilor contaminate, cum ar fi: ingestia apei contaminate în timpul scăldatului sau contactul direct cu conjunctiva, mucoasa nazală; prin intermediul mîinilor contaminate cu autoinocularea pe mucoasele proprii.
- Rezistenţa virusului gripal la factorii de mediu:
- se menţine până la: 6 zile la temperatura + 37°C; 30 zile în încăperi la temperatura + 22°C; 4 zile în apă cu temperatura + 22°C;
- rezistă 3 ore la temperatura + 56°C şi 30 min la temperatura + 60°C;
- temperatura de + 75°C şi mai mult inactivează virusul în câteva minute;
- în stare congelată se păstrează mai mult de un an.
- Contactul cu dejecţiile, excrementele păsărilor infectate şi netratate în timpul curăţeniei coteţelor, transportării lor, utilizării pentru fertilizarea solului, sunt factori de risc care pot aduce la infectarea omului.
-
Transmiterea infecţiei prin intermediul gazdei intermediare (de exemplu – porcul).
Virusurile gripale de tip A, de obicei identificate într-o anumită specie, uneori pot trece bariera de specie şi cauza maladii în alte specii. Transmiterea virusurilor aviare la om este destul de rară, deoarece omul nu posedă receptorii necesari ataşării virusului de celulele-ţintă. Când aceasta se produce, boala la om nu are tendinţa de răspândire, evoluează sub formă de cazuri sporadice. În mod obişnuit, pentru realizarea transmiterii virusurilor aviare la om este necesară o gazdă intermediară, reprezentată de porc, care posedă receptori, atât pentru tipurile de virus aviar, cât şi pentru cele umane.
Genomul virusurilor gripale (Orthomyxoviridae) are opt fragmente separate de ARN. Segmentele genomului permit virusurilor gripale de la diferite specii să se mixeze şi să creeze noi viruşi, în cazul în care viruşii de la două specii diferite infectează aceiaşi persoană sau animal. De exemplu, dacă o porcină este infectată cu un virus uman şi cu virusul gripei aviare în acelaşi timp, la replicarea viruşilor poate să mixeze informaţia genetică (reasortare antigenică între cele doua tipuri de virusuri), finalizînd cu un nou tip antigenic ce poate să fie în stare sa producă o pandemie.
-
Transmiterea infecţiei de la om la om.
Transmiterea virusurilor gripei aviare A de la un om infectat la alt om este raportat foarte rar. Astfel de cazuri s-au înregistrat la unii membri a familiei şi sunt cazuri unice. Datele epidemiologice primite în cadrul acestor incidente au demonstrat că această transmisie cere un contact foarte apropiat cu persoana infectată. Totodată, având în vedere faptul că virusurile gripale aviare au potenţialul să-şi modifice structura antigenică şi să capete abilitatea să circule uşor între oameni, monitorizarea circulaţiei infecţiei şi a cazurilor de transmitere de la om la om este foarte importantă.












