18.10.2010
Dle director, ne-am propus să discutăm astăzi mai multe subiecte. Înainte de toate, ne vom referi la întâlnirea dvs. cu experţii Băncii Mondiale din cadrul Proiectului de control al gripei aviare şi gradul de pregătire în caz de pandemie umană. Cum evoluează lucrurile în cadrul Proiectului şi ce au spus experţii despre activităţile implementate în Republica Moldova?
Părerea unanimă a experţilor Băncii Mondiale e că acest proiect este unul dintre cele mai bune proiecte derulate de Banca Mondială nu numai în Republica Moldova, dar şi în partea de sud-est a Europei. De aceiaşi părere este, de altfel, şi Uniunea Europeană. În cadrul celor trei componente, sănătatea umană, sănătatea animală şi cea de informare şi sensibilizare a opiniei publice au fost implementate pe parcursul ultimilor patru ani activităţi de prevenire a gripei aviare pe teritoriul ţării, de fortificare a capacităţilor de diagnostic, atât în domeniul medical, cât şi cel veterinar, de instruire a specialiştilor, acțiuni de informare şi comunicare etc.
Dacă e să mă refer la componenta de sănătate umană, care a fost sub supravegherea directă a CNSP, putem spune că în rezultatul acestui proiect avem un Laborator naţional pentru diagnosticul molecular al gripei aviare şi celorlalte tipuri de gripă, ce lucrează la capacitate deplină, o unitate de terapie intensivă din cadrul Spitalului de boli infecţioase „Toma Ciorbă”, dotată cu utilaj modern, boxe speciale etc. A fost creat un sistem informaţional naţional de supraveghere a bolilor infecţioase, au fost elaborate ghiduri pentru întreg personalul medical, unde a fost determinată noţiunea de caz-standard pentru toate tipurile de gripă, au fost procurate medicamente, în special Tamiflu. Nu în ultimul rând, au fost procurate 3 ambulanţe, distribuite în nordul, centrul şi sudul ţării, care pot asigura transportarea bolnavilor gravi de gripă timp de maximum două ore la Chişinău.
Ce reprezintă în sine sistemul informaţional pentru supravegherea epidemiologică a maladiilor infecţioase?
Acest sistem a constituit un punct aparte al Proiectului şi este o premieră pentru ţara noastră, ce permite supravegherea datelor epidemiologice privind maladiile infecţioase de pe întreg teritoriul republicii, fiind de un real ajutor medicilor infecţionişti, epidemiologi şi bacteriologi. În comparaţie cu alte ţări, care au încercat să pună pe picioare o reţea asemănătoare, R. Moldova are cel mai bun sistem informaţional, care lucrează în timp real, on-line, la care sunt unite toate centrele de sănătate publică, instituţiile republicane şi instituţiile medicale care au acces la computer şi internet. Noul soft va permite nu numai vizualizarea informaţiei on-line, dar şi prelucrarea datelor şi analizarea acestora la diferite etape, sistemul generând diverse rapoarte pentru anumite perioade de timp, raioane şi regiuni etc.
Apariţia gripei aviare la oameni a adus multe semne de întrebare în ceea ce priveşte dotarea sistemului nostru medical cu utilaje, mijloace de diagnosticare şi de protecţie. Ce s-a întreprins în acest sens în cadrul componentei de sănătate umană?
Pe lângă procurările fireşti de mijloace de protecţie, dezinfectanţi, ventilatoare specializate pentru secţiile de urgenţă şi reanimare, preparate antivirale, au fost procurate instalaţii pentru măsurarea temperaturii la distanţă. Unul – pentru Aeroportul Internaţional Chişinău şi unul - pentru vama Leuşeni. Au fost instruiţi specialiştii, s-a revizuit pachetul de documente pentru diagnosticul şi tratamentul gripei, astfel, au fost consolidate capacităţile de răspuns la un eventual focar de gripă prin instituirea echipelor de intervenţie rapidă. Este un proiect de succes, cu rezultate destul de palpabile, lucru ce ne permite să credem că în anul viitor am putea merge mai departe cu un proiect ce ţine de bolile non-transmisibile.
E adevărat, majoritatea cazurilor de mortalitate şi morbiditate în R. Moldova sunt cauzate de maladiile non-transmisibile, precum cele cardiovasculare, cancer, diabet…
De aceea ne propunem, în baza experienţei acumulate în cadrul sistemului informaţional de supraveghere epidemiologică a maladiilor infecţioase, să creăm și un sistem informaţional al maladiilor non-transmisibile.
Anul acesta, serviciul naţional de medicină preventivă s-a transformat într-un serviciu de sănătate publică, Centrul Naţional de Medicină Preventivă devenind Centrul Naţional de Sănătate Publică. Ce anume au determinat aceste reforme?
Ţări precum Statele Unite, Canada, România sau Bulgaria au trecut demult de la serviciul de medicină preventivă la cel de sănătate publică. A fost nevoie ca și Republica Moldova să țină pasul cu noile realități din sistemul medical actual. Una din funcţiile noi ale CNSP este supravegherea maladiilor non-transmisibile. De asemenea, ne vom ocupa de probleme legate de tabagism, narcomanie, alcoolism, sedentarism, obezitate, traume ș.a. A doua funcţie este promovarea sănătăţii, în special, în comunităţi, unde vom colabora strâns cu individul, familia, comunitatea și în parteneriat cu medicii de familie, profesorii, administraţia publică locală şi confesiunile religioase. Promovarea sănătăţii se va face conform metodelor moderne acceptate şi promovate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Un alt aspect va fi comunicarea în sensul larg al cuvântului, inclusiv cu mass media. În cadrul serviciului nostru au fost create structuri şi funcţii noi, cu agenţii de implementare - vom încerca să demonstrăm că în teritorii concrete se pot face activități concrete, pentru a reduce din mortalitatea, morbiditatea şi invaliditatea populației.
Există suficienți profesioniști pentru a activa în aceste domenii?
Deocamdată, nu. Dar sperăm ca domeniul de sănătate publică să devină unul atractiv pentru medici. Recent, a fost redeschisă facultatea de sănătate publică şi anul acesta am avut prima promoţie de specialişti. Cred că în următorii doi ani am putea reduce din insuficienţa de cadre. Avem şi o Şcoală de management în sănătate publică, deschisă pe lângă USMF „N. Testemiţanu”, care activează cu succes și sperăm să ne susțină în intențiile noastre.
Ce vă propuneţi pentru următorul an?
Dacă prima etapă de reformare a serviciului a presupus trecerea la noi structuri, funcţii, elaborarea regulamentelor, a fişelor de post, schimbarea de conturi, ştampile şi a unor conducători, la cea de-a doua ne propunem să întărim baza tehnico-materială a serviciului, să stabilim preţurile la serviciile de sănătate publică, să elaborăm regulamentele pentru consiliile de sănătate. Munca noastră va trece dintr-un serviciu de pură inspectare şi supraveghere în una de parteneriat. Unul dintre obiectivele noastre este armonizarea legislaţiei naţionale la directivele europene şi elaborarea suportului administrativ pentru diferite tehnologii, procese, produse. Nu în ultimul rând, vom prioritiza şi monitoriza factorii de risc pentru sănătatea publică. Anul 2011 va fi anul de instruire continuă a cadrelor, recent am definitivat programele de instruire a medicilor privind reforma. Nu vom face mari descoperiri, ci vom executa pas cu pas Legea nr. 10 privind Sănătatea Publică.
În esenţă, activitatea noastră se va construi de azi înainte pe 3 piloni – protecţia sănătăţii, ce înseamnă măsuri preventive şi intervenţii în caz de urgenţă în sănătate publică, precum caniculă, inundaţii, cutremure, accidente cu radiaţie, substanţe toxice, epidemii ş. a.; promovarea sănătăţii – un capitol nou şi al treilea – profilaxia maladiilor.
Un obstacol destul de serios atunci când e vorba de propria sănătate este atitudinea oamenilor. Cum o schimbăm sau cum îi facem pe moldoveni să ducă un mod sănătos de viaţă şi să se adreseze la timp la medic?
Atunci când vorbim de sănătatea omului, lucrurile sunt demonstrate deja - în medie, sănătatea individului depinde de el însuşi în proporţie de 40-60 %. În patologii, cum ar fi obezitatea, maladiile cardiovasculare, metabolice etc., dacă omul e învăţat să se alimenteze la timp şi raţional, să nu fumeze, să nu folosească narcotice, să nu consume alcool – el poate să aibă o viață sănătoasă și productivă. Desigur, și aspectele sociale sunt importante – condițiile sigure și inofensive de muncă și trai, apă de calitate garantată etc. Dar, în mare măsură, totul depinde de individ.
Aţi participat recent la reuniunea OMS de la Geneva, unde s-a analizat situaţia la gripa pandemică din anii 2009-2010 şi speculaţiile legate de aceasta. Ce concluzii s-au făcut în urma investigațiilor?
Organizația Națiunilor Unite a creat o comisie specială de investigare a tuturor afirmaţiilor şi declaraţiilor făcute de parlamentarii europeni, de unii savanţi şi experţi în ceea ce priveşte exagerarea pandemiei de gripă şi specularea producerii de vaccinuri. „Tăvălugul” s-a pornit când biroul regional OMS de la Copenhaga a refuzat să vină în faţa Comisiei Europene cu un raport despre situaţia pandemică. Dar, deoarece era vorba de o epidemie globală, cu raportul respectiv trebuia să vină biroul central de la Geneva, or, Comisia Europeană nu avea dreptul să-l convoace... De aici, au pornit toate declaraţiile şi informaţiile provocatoare despre A(H1N1).
La reuniune au participat reprezentanţi ai organismelor internaţionale, miniştri, ambasadori şi jurnalişti. În concluzie s-a ajuns la faptul că OMS a procedat corect pe perioada pandemiei, iar recomandările acesteia, inclusiv vaccinarea populației, au fost dintre cele mai eficiente. S-a adus exemplul Japoniei, unde măsurile de profilaxie au fost respectate cu stricteţe de populaţie - spălatul pe mâini minuţios (prin intermediul mâinilor murdare se introduc în organism 80 % din infecţii), purtarea măștii de protecţie, respectarea distanţei şi adresarea imediată la medic, administrarea Tamiflu în primele 2 zile de boală, alimentaţia corectă etc.
Pandemia s-a produs, dar nu a avut consecinţe atât de grave după cum s-a prognozat. Iar jurnaliştii în loc să se bucure, s-au scârbit. Situaţia a fost reflectată ca una gravă pentru că OMS nu a dat prompt răspunsuri, fiind atentă să nu greşească în declarații. Mass media a fost interesată mai mult de faptul de ce unele companii au produs vaccinuri şi altele – nu. De exemplu, ziarul „Times” din Marea Britanie a şi declarat că veniturile companiilor producătoare de vaccinuri antigripale au constituit 4 mlrd. de dolari. Pe când experţii au menţionat că în lume, în perioada pandemiei, nu s-au produs pe departe atâtea vaccinuri de suma indicată de jurnalişti, nemaivorbind de profituri. Ziariștii s-au înşelat de aproximativ de 10 ori, iar directorul publicaţiei a fost nevoit să-şi ceară scuze în public.
Am ajuns la subiectul vaccinărilor, unul controversat, de altfel. Cum au reacţionat moldovenii la necesitatea de a se vaccina împotriva gripei pandemice?
Ne bucurăm că avem un procent destul de avantajos de imunizări - 25 % din populaţie, inclusiv contingentele de risc. Exemplul personal al Ministrului Sănătăţii şi al altor demnitari au avut un efect pozitiv asupra oamenilor. Ţările din Balcani, plus Turcia, au vaccinat mult mai puţin decât Republica Moldova. Turcia a cumpărat vaccinuri de 45 de milioane de dolari şi a vaccinat numai 40.000 de persoane; lucrurile au mers la fel de prost şi în Serbia, care a cumpărat de 5 mln. de dolari şi a vaccinat numai câteva mii. De ce au mers lucrurile atât de rău? În Turcia și Ucraina, prim-miniștrii au refuzat să se vaccineze, în una din ţările balcanice – ministrul Sănătăţii. Toate acestea au avut un impact destul de negativ.
Ne putem aștepta la un nou val de gripă în următoarele luni?
OMS prognozează un nou val de gripă şi trebuie să fim pregătiţi. Dacă virusul nu-şi modifică virulenţa, vom trece mai uşor peste noua epidemie. Procentul oamenilor vaccinaţi din Republica Moldova ne asigură un strat imun destul de bun. În acelaşi timp, nimeni nu exclude apariţia unui nou tip de gripă. La Geneva s-a discutat şi despre importanţa schimbărilor climaterice - caniculele lungi şi repetate, iernile geroase, inundaţiile masive, creşterea nivelului oceanului planetar – factori ce pot influenţa virulenţa viruşilor. Urmările pot fi uneori mai grave decât în urma unui război…
De ce este important să ne vaccinăm?
În primul rând, pentru a ne păstra sănătatea, în al doilea – pentru a exclude eventualele complicaţii şi pentru a ne proteja personal și pe cei apropiaţi. Vaccinarea este una dintre cele mai cost-eficiente măsuri de protecţie şi toată lumea civilizată face acest lucru, în pofida discuţiilor, speculaţiilor, influenţei confesiunilor religioase sau altor grupuri. Anual, OMS determină tipul tulpinilor gripale ce vor circula în emisfera nordică. Vaccinul din acest an conţine coctailul cu toate componentele circulante, ceea ce permite o protecţie nu numai de gripa pandemică, dar şi de cea sezonieră, adică ne asigură o protecţie mai bună a sănătăţii.
