04.11.2009
Vestea măsurilor de prevenire a gripei pandemice a ajuns şi la Oxentea, sat din raionul Dubăsari, aşezat chiar pe malul râului Nistru. Seminarul de instruire ţinut de copii pentru copii, teatrul social şi concertul dedicat antigripei pandemice s-au produs vineri, 30 octombrie, la casa de cultură din sat.
Înainte de aceste evenimente, am tras o fugă până la Nistru. La 10 metri de la drum, într-o parte, e Nistrul, în alta - casa de cultură. În râu se scăldau gâşte domestice, semn că oamenii de la Oxentea încă n-au conştientizat până la capăt pericolul gripei aviare. Am făcut câteva fotografii, în speranţa că data viitoare când o să trec pe la Oxentea nu voi avea cum să fotografiez gâşte pe râu, pentru că seminarul de informare va avea efect şi deţinătorii de păsări le vor ţine închise.
În una din pauzele instructajului, Greta Petraş, o şcolăriţă de 15 ani din gimnaziul Oxentea mi-a spus că spălatul cu apă şi săpun pe mâini ar fi suficient pentru început ca să nu ne molipsim de gripă. Restul măsurilor sunt suplimentare. A mai auzit informaţiile de la seminar şi mai înainte, de la asistenta medicală de la şcoală, doamna Veronica Andrieş.
Doina Ghiderman, elevă în clasa a 9-a, şi ea printre spectatorii teatrului social jucat în casa de cultură, mi-a confirmat temerile că Nistrul e periculos, şi mi-a spus şi de ce: „Multe dintre păsările călătoare fac popas pe Nistru şi pot aduce virusuri. De aceea, trebuie să păstrăm distanţa dintre păsări şi noi. Acum e mai puţin periculos pentru că e frig si copiii nu se apropie de râu. Dar primăvara şi vara e mai complicat”, constată Doina.
Tot Doina a tras linia. Dacă, spre exemplu, ne-am îmbolnăvit, ce facem? – Păi, trebuie să purtăm mască sau să stăm acasă, ca sa nu-i molipsim şi pe ceilalţi. Chemăm medicii, că ei ştiu mai bine ce proceduri trebuie să ne facă sau ce medicamente să ne prescrie. Teatrul social a constat dintr-un val de copii care jucau rolul diferitor gripe şi cum alţi mici actori învingeau gripele, jucând rolul săpunului, apei şi al vaccinului.
Doina Leca din clasa a 9-a este una dintre fetele care au ţinut lecţii celor mai mici decât ea: „Sper că informaţia pregătită a ajuns la urechile lor şi ei vor ţine cont de ceea ce am spus. Cred că ei au înţeles mesajul nostru. Am mai făcut un seminar cu clasele a 8-a şi a 9-a, adică pentru ei n-a fost ceva foarte nou, dar informaţia auzită de 2 ori se memorizează mai bine, aşa că a fost un lucru bun”.
Şefa bibliotecii publice din Oxentea, Elena Bejenari, este şi mama unui copil de la gimnaziu: „Sîntem în sezonul rece în care poate să apară şi gripă şi tot ce vrei. E normal să fim informaţi despre pericolele existente, să ne informăm cum să ne protejăm. Pentru că este un pericol real. Oricând, oricine poate fi infectat de această gripă, mai ales că locuim la câţiva metri de râul Nistru. Noi facem un lucru rău că dam voie la păsări in râu. Apa e curgătoare, aduce multe infecţii. Soluţia ar fi să ţinem păsările închise în ocol”.
Şi Veronica Andrieş, asistentă medicală de la şcoală, a propus o măsură de ordin administrativ care ar proteja locuitorii satului de gripă: „Primăria trebuie să ia măsuri de urgenţă cu toate păsările. E recomandabil să nu lăsăm pasările libere la păscut. Oamenii vor înţelege că dacă va fi o lege, ei vor face întocmai. Anul trecut, cînd tot era pericol de gripa, nu vedeai ţipenie de gâscă pe râu. Oamenii trebuie informaţi regulat şi cât mai des”.
Marcel Abraş, managerul Proiectului „Acţiuni comunitare pentru copii şi tineri", un proiect implementat de Asociaţia Studenţilor şi Rezidenţilor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” şi susţinut financiar de Proiectul Băncii Mondiale de prevenire a gripei aviare şi activităţile de răspuns în cazul pandemiei umane şi UNICEF, ne-a spus mai multe despre acest proiect: „Ideea proiectului este să informam copii, tinerii din Moldova, despre metodele de profilaxie a gripei şi a gripei aviare şi cum tinerii cetăţeni ai Republicii Moldova pot să se protejeze de acestea. Cei mai buni studenţi de la USMF care au fost pregătiţi în calitate de formatori şi au avut misiunea de a instrui copiii şi tinerii din satele Moldovei, situate pe malurile râurilor Prut şi Nistru, zone de risc sporit de infectare cu gripa aviară. În cazul apariţiei unui caz suspect de gripă sau gripă aviară, tinerii pot fi cei care primii vor semnala medicul sau medicul veterinar din sat”.
În proiect au participat 23 de sate din toată ţara. Fiecare formator a fost responsabil de o anumită localitate, organizând diverse activităţi şi acţiuni de informare, prin intermediul cărora, informaţiile despre gripă trebuia să ajungă în final la fiecare locuitor din sat. Marcel Abraş notează că în ziua de azi tinerii au o mai mare credibilitate în faţa populaţiei, iată de ce este important ca mesajele de sănătate şi de vigilenţă să fie transmise de la tineri la săteni şi toată lumea să cunoască cum să se protejeze de gripă şi cui să raporteze de urgenţă cazurile suspecte.
Paul Hodorogea
Galerie Foto de la Oxentea:
Foto: Paul Hodorogea
