Trăsăturile clinice ale cazurilor grave de gripă pandemică. Pandemia (H1N1) 2009.

OMS a confirmat că marea majoritate a persoanelor din întreaga lume infectate cu noul virus H1N1 continuă să sufere de boli necomplicate asemănătoare gripei, cu o perioadă de recuperare completă de o săptămână, chiar şi fără tratament.

Nevoia de terapie intensivă

Cu toate acestea, la momentul de faţă preocupările sunt focusate pe cursul clinic şi gestionarea unor subgrupuri mici de pacienţi care au dezvoltat rapid pneumonii progresive grave. La aceşti pacienţi, pneumonia este deseori asociată cu cedarea altor organe sau înrăutăţire considerabilă a unui astm anterior sau a unei boli respiratorii cronice obstructive.

Tratarea acestor pacienţi este dificilă şi solicitantă, sugerând cu hotărâre că secţiile de urgenţă şi terapie intensivă vor face faţă unei poveri foarte mari de îngrijire a bolnavilor pe parcursul pandemiei.

Pneumonia virală primară este constatarea cea mai comună în rândul cazurilor grave şi este o cauză frecventă de deces. Infecţii bacteriene secundare au fost constatate în aproximativ 30% de cazuri fatale. Cedarea respiratorie şi şocul refractor au fost cele mai comune cauze de deces.

Prezentările din cadrul şedinţei au explorat în detaliu patologia bolilor grave, constatările fiind sprijinite de lucrul cu animale experimentale. Aceste constatări confirmă abilitatea noului virus H1N1 de a cauza direct pneumonie gravă.

Tabloul clinic este diferit de cel al gripei sezoniere

Participanţii care s-au ocupat de astfel de cazuri au fost de acord că tabloul clinic al bolilor grave este absolut diferit de tabloul clinic observat în timpul epidemiilor de gripă sezonieră. Deşi este cunoscut că persoanele cu anumite condiţii medicale de bază, inclusiv sarcină, sunt expuse unui risc sporit, multe cazuri grave se întâmplă la persoane tinere, anterior sănătoase. În cazul acestor pacienţi, factorii de predispunere care sporesc riscul unei îmbolnăviri grav nu sunt înţeleşi la moment, dar cercetările continuă.

În cazuri grave, pacienţii încep în general să se agraveze la circa 3-5 zile de la apariţia simptomelor. Agravarea se petrece rapid, mulţi pacienţi progresând la cedare respiratorie în decurs de 24 de ore, fiind necesară internarea imediată în secţia de terapie intensivă. La internare majoritatea pacienţilor au nevoie de susţinere respiratorie imediată cu ventilare mecanică. Cu toate acestea unii pacienţi nu sunt prea receptivi la susţinerea ventilatoare obişnuită, complicând în continuare tratamentul.

Sub aspect pozitiv, constatările prezentate în cadrul şedinţei completează numărul tot mai mare de probe, că tratamentul imediat cu medicamente antivirale, oseltamivir sau zanamivir, reduc gravitatea bolii şi îmbunătăţesc şansele de supravieţuire. Aceste constatări vin să consolideze recomandările anterioare ale OMS privind tratamentul timpuriu cu aceste medicamente pentru pacienţii care satisfac criteriile de tratament, chiar şi în absenţa unui test pozitiv de confirmare.

Pe lângă pneumonia cauzată direct de replicarea virusului, probele arată că pneumonia cauzată de o co-infecţie cu bacterii de asemenea poate contribui la o îmbolnăvire gravă şi care progresează rapid. Bacteriile raportate cel mai des sunt Streptococcus pneumoniae şi Staphylococcus aureus, inclusiv tulpinile rezistente la methicillin în unele cazuri. Întrucât aceste co-infecţii bacteriene sunt mai dese, decât se recunoaşte iniţial, medicii au subliniat necesitatea de a considera tratamentul empiric anti-microbian pentru comunitatea care suferă de pneumonie în calitate de tratament timpuriu.

Grupurile supuse celui mai mare risc

Specialiştii întruniţi la ultima şedinţă a OMS au fost de acord că riscul unei boli grave sau fatale este cel mai mare în cadrul următoarelor trei grupuri: femeile însărcinate, în special în timpul trimestrului al treilea al sarcinii, copiii cu vârsta de până la 2 ani şi persoanele cu boli pulmonare cronice, inclusiv astm. Disfuncţiile neurologice pot spori riscul îmbolnăvirii grave la copii.

Probele prezentate în cadrul şedinţei au arătat în continuare că populaţiile dezavantajate, cum ar fi grupurile minoritare şi populaţii indigene, sunt afectate disproporţional de boli grave. Deşi cauzele pentru acest risc sporit nu sunt înţelese pe deplin, teoriile examinate includ o frecvenţă mai mare de co-morbiditate, cum ar fi diabetul sau astmul, observate deseori la aceste grupuri, şi lipsa accesului la îngrijire.

Deşi rolul exact al obezităţii este puţin înţeles la momentul actual, obezitatea şi în special obezitatea patologică au fost prezente la un număr mare de cazuri grave şi fatale. Obezitatea nu a fost recunoscută drept un factor de risc în careva pandemii de gripă sezonieră din trecut.

OMS şi partenerii săi oferă îndrumări tehnice şi sprijin practic pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să depisteze mai bine şi să trateze îmbolnăvirile cauzate de virusul pandemic. Sfaturi de îngrijire a pacienţilor care pot fi aplicate în contextele cu resurse limitate se compilează rapid.